Poveștile ascunse ale Constanței: locuri răcoroase de poposit într-o după-amiază de vară
0Pe lângă mare și soare, Constanța are atracții la fiecare pas care amintesc de istoria ce a trecut peste orașul-port. Deși multe dintre clădiri sunt în ruină, Constanța păstrează locuri unde poți petrece după-amiezile caniculare de vară, fie la umbra oferită de natură, fie la răcoarea muzeelor.
Lumea apelor, într-un muzeu
La Muzeul Național al Marinei Române, situat pe strada Traian, puteți face o incursiune în istoria marinei de la Dacia Romană și până în zilele noastre. Aici puteți admira obiecte de navigație care-i ajutau pe marinarii de altădată să colinde mările și oceanele lumii: clopote și ceasuri de bord, sextante, hublouri, compasuri magnetice, stații de radio-emisie, elice, ancore, măsuri pentru raționalizarea apei potabile, dar și mine marine și torpile. Tot aici se găsesc părți componente din farurile care cândva au arătat marinarilor drumul spre casă, prin furtună: lentile ale farurilor de la Sfântu Gheorghe, Mangalia sau de la Tuzla.
În expoziția permanentă a muzeului se află și obiecte care aduc aminte de tragediile navale care s-au petrecut de-a lungul timpului în care au fost implicate navele și marinarii români. Spre exemplu, aici se află expusă sticla de șampanie cu care trebuia să fie botezat petrolierul „Independența“ de către Elena Ceaușescu, la 28 mai 1977. Din păcate, aceasta nu s-a spart, fiind considerat un semn rău de către lupii mărilor. Nu s-au înșelat. Doi ani mai târziu, la 15 noiembrie 1979, nava a fost lovită de un vas grecesc, iar 42 dintre cei 45 de marinari au murit. Macheta navei este expusă, de asemenea, la muzeu.
Meritul de a avea orașul-port un muzeu al marinarilor îi aparține lui Jean Bart, pseudonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez. În septembrie 1932, Jean Bart făcea propagandă pentru înființarea lui: „Lumea, atrasă de orizontul Mărei, va învăţa într-o oră petrecută la Muzeul Maritim, lucruri ce nici în școală şi nici în viaţă nu au putința să le învețe“, scria el în paginile revistei „România maritimă şi fluvială“. Proiectul s-a concretizat cu greu și după mult timp. Primul muzeu al Marinei s-a înființat abia la 25 octombrie 1965 în Mangalia, în sudul litoralului. La Constanța, Muzeul Marinei Române a fost inaugurat la 3 august 1969.
Tariful de intrare este de 10 lei. Cine dorește să filmeze trebuie să achite o taxă de 70 de lei.
Litoralul din vârful pensulei
O zi întreagă nu-ți ajunge să admiri capodoperele care se află la Muzeul de Artă din Constanța, situat pe Bulevardul Tomis. Edificiul muzeal, compus din două clădiri – una veche, construită în stil neoclasic din 1895, care inițial a avut funcționalitatea de școală, și una modernă, care a fost ridicată între anii 1980-1982 –, ascunde renumite capodopere ale artiștilor plastici români, mulți care au iubit Dobrogea și au surprins pe pânză sau au modelat din lemn, bronz sau piatră, chipuri ale oamenilor de aici. „Car cu boi“, „Ciobănaș“, „Vara“, „În grădină“, „Flori de măr“, „Laie de țigani“ sunt doar câteva dintre lucrările lui Nicolae Grigorescu care pot fi admirate la muzeul constănțean. Și din opera lui Theodor Aman găsim aici lucrări celebre, precum „Hora“, „Portret de femeie“ sau „Natură moartă cu pepene“. Din opera artistică a poetului plastic al florilor, așa cum a fost numit Ștefan Luchian, putem admira aici „Portocale și garoafe roșii“. Una dintre cele mai frumoase și mai expresive lucrări ale lui Nicolae Tonitza, „Cap de copil (Ciobănaș)“, un prunc desenat cu ochi expresivi, mari, pătrunzători, unici în arta plastică românească, vă așteaptă să o admirați la Muzeul de Artă din centrul Constanței.
Theodor Pallady a pictat Constanța așa cum a perceput-o el. La muzeu poate fi admirată o lucrare celebră a artistului, „Peisaj din Constanța“, alături de multe alte picturi: „Oală cu flori“, „Nud în interior“ sau „Natură statică“. O altă lucrare inspirată din peisajul dobrogean este a lui Gheorghe Petrașcu, „Privind marea la Mangalia“, ce este o reprezentare plastică a artistului care vede marea prin ochii unui bărbat și ai unei femei ale căror siluete scrutează nemărginitul.
Muzeul a fost înființat pe baza colecțiilor de pictură și sculptură ale Pinacotecii Primăriei Constanța și a celei de la Balcic, vechi pământ românesc. În timp, colecțiile au fost îmbogățite cu lucrări importante transferate de la Muzeul Național de Artă al României din București, precum și prin achiziții și donații făcute de artiștii Marius Bunescu, Ion Jalea sau Boris Caragea. Muzeul are și o secție externă, în comuna Topalu, respectiv Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă“, unde se găsesc alte lucrări celebre ale artiștilor români.
Începând cu data de 26 iunie 2024, Muzeul de Artă din Constanța organizează ateliere de creație pentru copii: de desen, de pictură, studiul semnelor grafice. Înscrierea la proiectul „Vacanță la muzeu“ se face pe baza unei rezervări online.
Tarife: 15 lei adulți, 8 lei pensionari și 4 lei elevi și studenți, copiii cu vârste mai mici de 7 ani intră gratuit.
Unicul muzeu dedicat sculpturii
Pe faleza Constanței se află singurul muzeu dedicat sculpturii, purtând numele lui Ion Jalea, artistul plastic dobrogean care a făcut opere de artă sculptând cu o singură mână, după ce și-a pierdut-o pe cealaltă în Primul Război Mondial. Aici puteți admira sculpturi în ipsos, bronz, piatră şi marmură. În faţa casei se află capodopera sa definitorie „Arcaş odihnindu-se“.
Casa devenită muzeu a fost proiectată de marele arhitect Victor Stephanescu pentru Constantin Pariano, fost prefect al Constanței la începutul secolului al XX-lea. După instaurarea comunismului în România, „Casa Pariano“ a fost naționalizată. Când, în 1968, Ion Jalea a donat 108 opere de artă orașului Constanța, autoritățile orașului au decis să găzduiască colecția în „Casa Pariano“, devenită Muzeul „Ion Jalea“. După moartea sculptorului, familia sa a finalizat donația, care numără acum 227 de lucrări.
Tarife: adulţi 15 lei, pensionari 8 lei, elevi şi studenţi 4 lei, copii sub 7 ani, gratuit.
Totul despre costumul popular românesc, într-un muzeu
Dacă vreți să descoperiți cum se îmbrăcau românii la sărbătorile de altădată deschideți poarta de la Muzeul de Artă Populară, prima clădire situată la intrarea în centrul vechi al orașului. Aici veți găsi nu doar modele de port popular românesc din Dobrogea, ci și din alte regiuni istorice, respectiv din Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat și Moldova. Tot aici puteți recrea cu imaginația cum arătau casele țăranilor români în vechime. În casa mare, păstrată doar pentru musafiri, unde mirosea a busuioc și a mușcată, se ținea și zestrea fecioarelor. Scoarțele și țesăturile pe care le vedem acum doar la muzeu făceau parte din zestrea fetei, iar acum din cea a poporului român. La loc sfânt era, în fiecare casă, o icoană, obiect de patrimoniu care este acum păstrat și la Muzeul de Artă Populară din Constanța.
Cele mai frumoase străchini, din care țăranii români mâncau mămăliga cu lapte cu lingura de lemn, iar Ion Creangă „poale-n brâu“, se găsesc la muzeu. În țara noastră mai sunt câțiva meșteri populari autentici care au învățat olăritul la Horezu, Oboga, Rădăuți, Vama-Oaș, Valea Izei, Bistrița, Făgăraș, care vin la Constanța și își vând produsele la târgurile care au loc regulat în fața muzeului din orașul de la malul mării – așa că, dacă aveți noroc, puteți pleca acasă cu un blid de lut, o farfurie decorativă sau chiar cu o ie autentică.
Tarife: 15 lei adulți, 8 lei pensionari, elevii și studenții, 4 lei.
Tezaurul Tomisului de 2.000 de ani
Veche de un secol, cea mai frumoasă clădire a Constanței rămâne Muzeul de Istorie și Arheologie. Este locul unde s-au luat decizii cruciale pentru Kustenge, vechea denumire a orașului Constanța, aici funcționând o lungă perioadă de timp Palatul Comunal. În apropiere era gara veche a orașului, unde cobora din tren Familia Regală a României care venea să participe la serbările orașului și apoi mergea la reședința de vară, actualul Tribunal, unde dădeau banchete fastuoase.
Acum, clădirea declarată monument istoric spune o poveste de istorie oricui îi trece pragul, după ce pătrunzi pe ușa grea, maiestuoasă, de la intrare. Aici sunt toate descoperirile făcute de-a lungul timpului în pământul vechiului Tomis: Şarpele Glykon, o piesă unică în lume, realizată dintr-un singur bloc de marmură, cu cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu, grupul statuar Fortuna cu Pontos – divinităţi protectoare ale portului şi cetăţii Tomis –, Aedicula cu dubla reprezentare a zeiţei Nemesis, tezaurul de vase de argint Sucidava-Izvoarele, o copie a Gânditorului de la Hamangia şi perechea sa, originalul fiind expus la Muzeul Național de Istorie a României din București.
În cadrul muzeului mai sunt expuse obiecte de origine greacă, romană, dar și bizantină, elemente arhitectonice din Antichitate, sculpturi antice, bijuterii, icoane, documente, hărți cu valoare istorică.
La parterul muzeului sunt amenajate două săli de Tezaur, la primul etaj pot fi admirate exponate din istoria veche şi medievală a Dobrogei, iar la al doilea etaj, expoziția permanentă continuă cu istoria modernă. La ultimul etaj, muzeografii și istoricii au readus la viață scene din viaţa celor care au suferit după gratii în perioada comunistă, dar şi aspecte din traiul greu al românului, în expoziția-unicat numită „Comunismul în Dobrogea (1945-1989)“.
Piatra de temelie a superbei construcții a fost pusă la 22 mai 1912, de către Principele Ferdinand. Lucrările de construcție au fost sistate în anul 1913, reluate în vara anului 1914 şi oprite iar din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. Inaugurarea edificiului proiectat de arhitectul Victor Ştefănescu a avut loc la 17 iulie 1921. Primăria a funcționat în această superbă clădire, care se numea la acea vreme Palat Comunal, până în anul 1977, când s-a mutat în noua clădire din Parcul Arheologic. În construcția din Piața Ovidius s-a mutat Muzeul Arheologic, care funcționase până atunci în clădirea Arhiepiscopiei Tomisului.
Tarife: 20 de lei adulți, pensionarii, elevii și studenții, 5 lei.
O seară la Constanța
Pașii constănțenilor și ai turiștilor se îndreptă mereu spre Piața Ovidius, loc unic în țară. „Unde mergem în seara asta?“, „În Piața Ovidius“ este răspunsul dat, de multe ori. Câteva minute de relaxare pe o bancă sau la o terasă cochetă unde se aude muzică în surdină e tot ce-ți trebuie pentru o seară la Constanța. Oriunde ți s-ar întoarce privirea, ochii și sufletul se bucură. Aici găsești de toate: baclavale turcești peste care pare că se revarsă lumina sclipitoare a aurului de pe Bosfor, înghețată italiană, pe care o cumperi din magazine ce arată a căsuțe din povești, delicii arăbești pe care le savurezi pe covoarele lui Alladin, răcorosul sos tzatziki al Eladei sau mirosul sărat şi inconfundabil al mării.
După ce picioarele ți-au obosit după un ocol al peninsulei, te poți odihni o clipă lângă statuia lui Publius Ovidius Naso, care le amintește românilor că sunt neam cu sânge latin, dar și că iubirea te poate duce în rai sau printre „barbari“, așa cum i-a numit pe vechii localnici ai Constanței, lângă care a trăit și unde a murit. Epitaf pe statuia din vechiul Tomis îi sunt propriile versuri: „Sub astă piatră zace Ovidiu/ Cântăreţul iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent/ O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată/ Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin“. Mormântul lui Ovidius nu a fost descoperit niciodată; istoricii spun că poate l-au găsit, dar n-au știut că este al lui. Românii, însă, l-au zidit pe Ovidius în sufletele lor.
Cu o ultimă privire scrutezi zarea. Soarele pare că se duce să se culce chiar în vârful moscheii din care se zărește doar turnul din care se fac rugăciuni care se înalță până la Allah. Oriunde te-ar purta pașii în centrul istoric al Constanței, descoperi nestemate. În acest perimetru găsești lăcaşuri de cult creştine, ortodoxe şi catolice, musulmane şi evreiești. Din păcate, sinagoga este o ruină, însă celelalte pot fi vizitate și admirate.
De la înălțimea pieței, admiri zecile de ambarcațiuni din Portul Tomis, gata să plece în călătorie pe Marea Neagră sau până la capătul pământului.
Porțile cetății antice Tomis în Parcul Arheologic din inima orașului
Înainte de litoral a fost orașul, iar înainte de Constanța a fost Tomis. Trecătorul care ajunge în Parcul Arheologic situat în inima orașului pătrunde pe porțile vechii cetăți Scythia Minor de pe vremea împăratului Iustinian, ultimul care a refăcut orașul antic, Tomisul fiind capitală de provincie. O poartă pleca spre Histria, iar cealaltă făcea legătura cu Callatisului, ale două mari cetăți ale provinciei romane.
După ce trec de vechile porți ale cetății, pașii vizitatorului îl poartă apoi pe lângă vestigiile arheologice descoperite de-a lungul timpului în pământul vechiului Tomis și expuse aici: coloane, amfore, capiteluri, sarcofage, vase unde se țineau provizii, toate acestea demonstrând dezvoltarea Tomisului la acea vreme, care era capitală de provincie romană. Meritul de a descoperi vechea incintă a cetății Tomisului îi aparține lui Vasile Pârvan, al cărui bust se află amplasat la intrarea în parc. Din fericire, piesele expuse în aer liber nu au fost vandalizate de-a lungul anilor și nici nu au dispărut.
Alături se află impresionanta hartă a așezărilor antice din această regiune, de pe clădirea Curții de Conturi: în suprafață de 261 mp și construită în perioada anilor ’60, ea prezintă ruinele așezărilor dacice, ale orașelor și cetăților grecești sau romane care sunt marcate cu vechile denumiri. Pe placa de marmură alăturată sunt trecute denumirile actuale și distanțele în kilometri raportate la municipiul Constanța.
La mică distanță se află Statuia Lupoaicei, despre care legenda spune că i-a alăptat pe Romulus şi Remus, gemenii care au întemeiat orașul istoric Roma. În Constanța se află o copie din bronz a vestitei statui etrusce Lupa Capitolina de la Roma.
Stradela Vântului, povestea dintre mahalalele grecească și armenească
Stradela Vântului din zona istorică a orașului este ea însăși o destinație unică. Mica arteră, lată de doar metri, situată între străzile Callatis şi Karatzali, este una dintre atracțiile centrului vechi al Constanței. Spațiul îngust străjuit cândva cu piatră cubică are povești la tot pasul – apare în documentele municipalității în anul 1913, însă povestea sa este mult mai veche. Legenda spune că Hans Christian Andersen a descoperit și el spațiul într-o călătorie pe care a făcut-o în Kustenge. Marele povestitor a descris țărmul dobrogean de pe vaporul Ferdinand I, cu care călătorea: „Dintr-odată, prin ceaţă îşi croi drumul soarele, iar ţărmul se ivi înaintea noastră, plat şi nelocuit – era ţinutul Dobrogei. Pornirăm peste valuri verzi-spumegânde spre un mic port; ancora se lăsă (...). Kustendje îmbie cu un ţărm jos, ale cărui coaste sunt pline de cochilii. Nu se vedea niciun copac, niciun tufiş. Doar câteva colibe fără ferestre, încercuite de un gard de piatră. Un grup de femei acoperite de văluri se holba la sosirea noastră. Întregul ţărm prevestea un deşert în care abia ieri sau azi apăruseră locuinţe“, scria Andersen. Deci, sunt de părere unii istorici, este posibil ca Andersen să fi ajuns și pe stradelă, pe care a descris-o ca fiind „lată de o palmă“. Din păcate, în prezent, mai multe construcţii ce o străjuiesc sunt în stare avansată de degradare şi temerea tuturor este că farmecul zonei va pieri, deși aici este și un imobil construit în anul 1912 și declarat monument istoric.
Fiecare stradă care străbate centrul vechi are o istorie și clădiri care pot fi admirate, chiar dacă în prezent ele sunt închise: Casa cu Lei, Hotel Intim, fostul Hotel Carol, actualul Comandament al Marinei. Semințiile care au trecut și care au rămas aici, la malul mării, ne-au lăsat adevărate opere arhitectonice, unde au îmbinat stilul tradițional cu cel românesc. Turci, greci, ruși, armeni, francezi, englezi, italieni, toţi ne-au adus ceva din cultura lor și au împletit-o cu cea a românilor.
Spectacol cu oameni și delfini
La Delfinariu, care este deschis pe malul lacului Tăbăcăriei din 1972, de cum îi treci pragul pare că auzi glasurile de copii care se bucură de giumbușlucurile delfinilor care fac spectacol în apă, spre amuzamentul şi încântarea tuturor. Ești iar copil și aștepți înfrigurat spectacolul delfinilor, dar și al leilor de mare, care par că fac tumbe în apă doar pentru tine. Urmărești cu sufletul la gură execuțiile pe care Ni Ni și Chen Chen, alături de delfinii aduși din Ucraina la Constanța, după izbucnirea războiului, le fac sub supravegherea talentaților instructori.
Cu ochii încă plini de lumină și de dragoste pentru viețuitoarele mării, te poți bucura în continuare de viețuitoare și animale de la noi sau din lumea largă (pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice, mufloni, cerbi lopătari, căpriori), care trăiesc în Microrezervația din Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, care se întinde pe o suprafață de 12 hectare. Departajate în țarcuri frumos amenajate, animalele vin încrezătoare către turiști: capre și porci (domestici și sălbatici), iepuri cu culcușuri, vulpi și multe alte animale atât din fauna sălbatică, cât și dintre cele care trăiesc în curțile gospodarilor. De asemenea, Microrezervația este și gazda multor specii de păsări exotice, în special papagali.
Apoi, poți cuprinde nemărginirea Universului la Planetariu. În cupola sa au loc demonstraţii cu proiector şi pot fi văzute stele, planete, constelații și comete. Aici poți învăța despre sistemul solar, despre mișcarea de revoluţie a planetelor din sistemul nostru solar, cum se formează anotimpurile, dar și despre eclipsele de Soare sau de Lună. În holul Planetariului poate fi vizitată o expoziție cu tematică de astronomie. Planetariul din Constanța a fost deschis în 1969, an în care omul a reușit să atingă pentru prima dată cu piciorul Luna, fiind primul obiectiv public de acest gen din țară.
DELFINARIU: Un bilet la spectacol costă 60 de lei pentru adulți și 15 lei pentru elevi și studenți. Copiii până la 7 ani au acces gratuit.
MICROREZERVAȚIE: Tariful de vizitare este de 16 lei pentru adulți și 4 lei pentru elevi și studenți.
PLANETARIU: Tariful de acces pentru adulți este de 24 de lei, iar pentru elevi și studenți de 6 lei.
Se încarcă comentariile...
