Comorile vechiului Tomis, mărturii ale grecilor și romanilor. Hypogeul este închis, deși lucrările au fost inaugurate, iar Edificiul Roman cu Mozaic este încă în șantier
0Edificiul Roman cu Mozaic și Hypogeul sunt două comori importante ale vechiului Tomis, care au fost ridicate aici în primele secole ale erei noastre. Din păcate, ele sunt închise publicului și în acest sezon estival, lucrările de restaurare fiind întârziate – Constanța, însă, păstrează multe astfel de bijuterii istorice, care așteaptă să fie descoperite.
În primele secole creștine, în vechiul Tomis ancorau corăbiile din lumea largă aducând cu ele amfore pline cu mirodenii orientale, vopsele, colofoniu, lingouri de fier, dar și obiceiuri ale altor civilizații. Marfa era descărcată în magaziile construite pe valea vechiului port, peste care se întindea o splendidă terasă cu mozaic. Aici așteptau populația orașului, dar și magistrați, negustori și corăbieri, să înceapă tranzacțiile. De aici, de la cheiul vechiului port și până sus, în acropola orașului, nu erau decât 200 de metri, care se străbăteau prin escaladarea teraselor. În secolul V, edificiul a fost distrus în întregime de cutremure de pământ.
Agora Tomisului
Este vorba de ceea ce în prezent se numește Edificiul Roman cu Mozaic, unul dintre comorile care au fost îngropate în vechiul Tomis. În toamna anului 1959, când buldozerele au săpat adânc în zona din spatele Pieței Ovidiu, pentru a se turna fundația unui bloc de locuințe și pentru a se amenaja un nou bulevard de centură, s-au descoperit mai multe ziduri antice și un crâmpei de mozaic bine conservat. „Cercetările, începute în iarna 1959-1960, au continuat pentru ca în 1962 să se ajungă la un rezultat aproape complet privind primul sector de circa 10.000 mp al marelui edificiu identificat de noi cu Agoraua“, consemna epocala descoperire Vasile Canarache, cel care și-a legat destinul de Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, în volumul „Edificiul cu mozaic“.
Monumentele antice, unele îngropate în pământ la adâncimi de până la 20 de metri, erau acoperite cu tot felul de dărâmături, gunoaie, moloz, care au fost aduse aici, la râpa din marginea orașului, în decursul secolelor.
Zidurile, mozaicul, magaziile și mărfurile păstrate sub pământ atâta amar de veacuri dovedesc faptul că aici era marele bazar, Agoraua Tomisului. „Agoraua nu se limita însă la sit, ci se prelungea mult la sud, unde au fost descoperite mari antrepozite de cereale, care au continuat să funcționeze și în epoca genoveză. S-au mai descoperit ateliere, bazine placate cu marmură, terme și scări de piatră, care făceau legătura între cele patru terase“, consemna Vasile Canarache.
Cheiurile vechiului port tomitan erau situate la aproximativ 20-30 de metri spre dreapta, pe actualul Bulevard al Marinarilor, unde se închidea golful în care acostau corăbiile. Dacă golful a dispărut odată cu lucrările portuare moderne, edificiul îngropat în pământul vechiului Tomis este o dovadă vie a vieții economice și culturale înfloritoare a strămoșilor noștri.
Unicitatea mozaicului
Cercetările arheologice din anii ’60 au stabilit faptul că Edificiul Roman cu Mozaic era o adevărată structură portuară modernă. Astfel, acesta era străjuit de ziduri, construite pentru a proteja terasa și de vânturile de nord și nord-vest, dar și de alunecarea malului terasei. Aceste ziduri, care aveau la nivelul solului grosimea de 1,50 metri, iar la fundație o grosime dublă, erau construite din câte patru rânduri de cărămidă, legate cu mortar roz făcut din var amestecat cu cărămidă pisată. La nivelul pavimentului cu mozaic policrom, zidurile aveau o plintă de marmură.
Forma dreptunghiulară a terasei era acoperită cu un covor de mozaic policrom care se desfășura pe o suprafață în lungime de 100 de metri și o lățime de 20 de metri. Aici aveau loc festivități, adunări populare și tot felul de manifestări ale orașului-port Tomis. În mijlocul mozaicului sunt patru câmpuri și trei cercuri, la distanțe aproximativ egale. În fiecare câmp și în cuprinsul fiecărui cerc apar splendide decoruri geometrice și florale, într-un infinit joc de culori. Pe ambele laturi principale ale mozaicului, de câte șase metri lățime, sunt desenate frunze și vrejuri de iederă, frânghii împletite, cercuri intersectate, valuri stilizate, vase și numeroase figuri geometrice. Pavimentul de mozaic cuprinde 74 de simboluri diferite.
Edificiul, distrus de un cutremur de pământ
Arheologii au descoperit că, în urma unui cutremur de pământ care a avut loc în secolul al V-lea, edificiul a fost distrus în întregime. Cele 11 bolțuri au fost găsite toate prăbușite, iar zidurile transversale de sub mozaic, care susțineau bolțile, s-au deplasat din cauza cutremurului și au fost aruncate la o distanță de câțiva metri. Acestea, prăbușindu-se, au aruncat în adâncimea încăperilor porțiuni din mozaic de pe latura de vest.
În ruine au fost găsite însă de arheologi adevărate comori. În încăperile 3 și 4, sub fragmente de mozaic căzute, s-au găsit mari cantități de mărfuri de import: 160 de amfore mari, pline cu rășinoase de tot felul, vopsele, cuie, colofoniu, asfalt, lingouri de fier și ancore pentru corăbii. Tot în urma săpăturilor au fost găsite opaițe, dar și câteva tipare originale în care acestea se turnau. Într-o altă încăpere s-au descoperit șapte măsuri de piatră, cu inscripții, folosite în comerțul cu ridicata, dar și monede de bronz de la împărații Constantin cel Mare și Constanțius.
Cutremurul devastator nu a distrus toate statuile, și până la noi a fost păstrat capul înaripat al lui Hermes, zeul comerțului, într-una dintre bolțile cu mozaicul prăbușit. La intrarea în bolta 1, deasupra porții, era o inscripție în limba greacă ERMEOS, care reprezenta probabil numele proprietarului magaziei sau o dedicație pentru zeul comerțului.
În iunie 1967, după o muncă grea și migăloasă în același timp, Edificiul Roman cu Mozaic a fost deschis publicului.
Închis pentru renovare
Vechile vestigii ale Tomisului au fost admirate în tot acest timp. În prezent, el este închis, fiind supus unui amplu proces de restaurare. Deși lucrările trebuiau finalizate la sfârșitul anului 2023, conform pancartei instalate în imediata apropiere a edificiului, șantierul nu pare că se va închide prea curând. Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, a declarat pentru „Weekend Adevărul“ că Edificiul Roman cu Mozaic ar putea fi redeschis publicului în primul trimestru al anului viitor. „Lucrările la edificiu sunt realizate în proporție de 80%, însă ne ține în loc instalația de climatizare comandată. Când aceasta va veni, vom putea să amenajăm vitrinele în care să punem în valoare amforele descoperite, bucăți de minereu și alte obiecte antice găsite în urma săpăturilor arheologice“. Valoarea totală a proiectului este de 14.362.838 de lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 12.188.922 de lei.
Hypogeul, evocarea Paradisului
Un mormânt pictat, care a aparţinut unei familii bine situate, care trăia în secolul al IV-lea la Tomis, este o altă comoară care nu poate fi admirată de public prin proiecțiile sale, în cavou fiind imposibil de ajuns din cauza faptului că spațiul este foarte îngust, iar deteriorările care s-ar putea produce prin intervenția celor care l-ar vizita ar fi iremediabile.
Și acesta este, în continuare, închis publicului, deși a fost inaugurat de Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale. Valoarea totală a proiectului de restaurarea este de 6.419.336 lei, din care contribuția Uniunii Europene de 4.492.298 lei. Data finalizării proiectului era 31.12.2023, însă nici după inaugurarea care a avut loc la o distanță de jumătate de an, mormântul pictat nu poate fi vizitat.
Directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța crede că vizitatorii pot admira reprezentări ale mormântului, dar și o expoziție ce se va amenaja în spațiul renovat al hipogeului în această toamnă. „Lucrările la hipogeu au fost inaugurate, în sensul că proiectul a fost terminat. Acum, conform contractului, Consiliul Județean trebuie să achiziționeze un punct expozițional, să se monteze ecrane în sala expozițională cu filme de prezentare a hipogeului, iar noi să stabilim un preț de vizitare și să desemnăm un muzeograf sau un supraveghetor“, precizează Aurel Mototolea.
Între păgâni și creștini
Hypogeul de pe strada Mircea cel Bătrân a fost descoperit în 1988, în timpul unor lucrări edilitare, de către arheologii constănțeni Constantin Chera şi Virgil Lungu. În urma cercetărilor s-a descoperit că acest cavou a fost construit la începutul secolului al IV-lea, în timpul lui Constantin cel Mare, când religia creştină era acceptată de către Imperiul Roman. „Cert este faptul că această criptă a fost folosită până la începutul secolului V, când după ultima depunere funerară nu a mai fost deschisă“, spunea arheologul Constantin Chera, care a murit în martie 2022.
În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost descoperite în sicrie de lemn corpurile a patru morți, un schelet în stânga intrării şi altul, de copil, într-o amforă spartă. De mare valoare este pictura de pe pereţi, cu influenţe atât păgâne, cât şi creştine: „Întreaga pictură ne situează nu numai la cumpăna a două perioade distincte: romană și romano-bizantină, dar și la hotarul dintre crepusculul păgânismului și zorii noii religii monoteiste“, conform lui Virgil Lungu.
Credința în nemurire a fost larg exprimată în primele secole după Hristos printr-o serie de practici rituale întâlnite în orașele vest-pontice Tomis, Histria și Callatis, spune arheologul. Expresia cea mai elocventă a credinței în viața de dincolo o constituie scenele ospățului funebru întâlnite pe multe dintre monumentele funerare. Aici se încadrează și fresca de pe peretele nordic al faimosului mormânt hypogeic pictat de la Tomis. „Ne aflăm în fața unei mese rituale celeste din care nu lipsește nici actul ritual al spălării mâinilor. Acest ritual este subliniat printr-o simbolistică adecvată constând din ținerea paharelor în mâini de către doi defuncți în scopul potolirii setei sacre. Pictura întregului cavou cu motive florale, arbori, animale și păsări poate fi interpretată ca o evocare a Paradisului“, remarca arheologul Virgil Lungu.
Reprezentarea vestimentară, punct important de datare
Ospățul ritual funerar este zugrăvit pe peretele de nord al cavoului, la care participă șapte personaje, dintre care doar cinci iau parte la banchet, doi fiind doar servitori. Cei cinci stau întinși pe un pat roman, în atitudini relaxate, în jurul unei mese rotunde pe care se află câteva lipii. Scena este încadrată de mari frunze de palmier, iar pe fundal apar doi arbori schematic reprezentați. Costumele personajelor, scrie istoricul Costin Miron în lucrarea „Noi considerații despre mormântul pictat de la Tomis“, ajută, o dată în plus, la datarea mormântului, probabil prima jumătate a secolului al IV-lea. Este vorba de un veșmânt lung, cu mâneci, care îmbracă trupul de la gât până la picioare. O astfel de piesă era purtată de greco-romani, apoi de primii creștini, fiind cunoscută sub numele de „dalmatica“. Personajul din dreapta este un sclav, fiind îmbrăcat în „tunica“ scurtă fără benzile colorate din jurul gâtului. Tipologia fizionomiilor aparține secolului al IV-lea, scrie autorul, e drept într-o manieră provincială.
Istoricii au ajuns la concluzia că mormântul era creștin atât după orientarea spre vest-est, prin prezența scheletelor, semn că se renunțase la ritul incinerării, și inexistența ofrandei funerare. „Toate obiectele găsite: două brățări de bronz în torsadă, un filacterium de argint, câteva mărgele au fost purtate de defuncți. Sf. Chrysostonos ne informa că doamnele de la Constantinopol purtau în mod obișnuit Evanghelia în cutiuțe în dreptul inimii“, semn că religia creștină pătrunsese pe aceste meleaguri, ca urmare a legăturilor multiple ale orașelor vest-pontice cu regiunile Orientului, unde creștinismul apăruse și se dezvoltase deja, precizează Virgil Lungu.
Se încarcă comentariile...
