Un român concurează cu fermieri din China, Olanda şi Italia pe standurile din supermarketuri. Monta piscine, iar acum este furnizor Kaufland
0Produsele cooperativei conduse de Simion-Sorin Bob se „bat” pe standurile de legume din lanţurile de supermarketuri cu cele ce aparţin unor furnizori din toată lumea. Clujeanul nu este genul clasic de fermier, născut şi crescut la ţară. El a investit în agricultură banii pe care i-a făcut dintr-o afacarea cu piscine şi saune.
Simion Sorin-Bob, în calitate de preşedinte al cooperativei „Lunca Someşului Mic”, a obţinut, în martie, de la ambasada SUA premiul „Antreprenorul lunii”. Cooperativa pe care o conduce a ajuns la mai puţin de un an de la constituire să aprovizioneze lanţul de magazine Klaufland cu produse varzoase, iar acum este în tratative cu Profi. Succesul fermierilor clujeni a reuşit să demonstreze că marile lanţuri de supermarketuri sunt deschise să coleboreze cu agricultorii locali, dacă aceştia ştiu să se organizeze. Produsele cooperativei concurează cu produse ce aparţin unor fermieri din toată lumea. Întrebat care este secretul cooperativei „Lunca Someşului”, Bob spune: „Dacă n-ai reuşit, schimbă metoda şi încearcă din nou”. Viaţa lui Bob dovedeşte că datorită acestei mentalităţi a reuşit să aibă succes. Simion-Sorin Bob nu este tipul clasic de fermier născut şi crescut ţară. El a trăit în Cluj-Napoca şi nu a deţinut niciun metru pătrat de teren înainte să se apuce de agricultură. Banii pe care i-a investit în agricultură îi are dintr-o afacere cu piscine.
„Nu pot să spun că agricultura e pasiunea mea, munca e pasiunea mea. Nu contează că lucrezi în construcţii sau în agricultură, importat e ca tot ce faci, să faci ca lumea”,
Simion-Sorin Bob, preşedintele cooperativei „Lunca Someşului”
Cooperativa a închiriat un depozit de 70 de tone pentru a depozita produsele.
Specialist în montat piscine şi saune
Simion-Sorin Bob este originar din Cluj-Napoca şi a terminat Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, la secţia horticultură. „Eu am lucrat în alte domenii până să ajung la agricultură. Din facultate, am lucrat la o firmă care monta piscine, saune şi astfel de accesorii de lux. Eu am fost întotdeauna de principiu că dacă lucrezi undeva, trebuie să înveţi totul despre acea afacere. Aşa că am învăţat tot ce se putea şi apoi am deschis propria mea afacere. Şi acum mai funcţionează, dar mă concetrez pe agricultură”, spune Bob. El vede agricultura ca pe o oportunitate de afaceri. „Nu pot să spun că agricultura e pasiunea mea, munca e pasiunea mea. Nu contează că lucrezi în construcţii sau în agricultură, importat e ca tot ce faci, să faci ca lumea”, spune clujeanul. El crede că „nu ai cum să nu reuşeşti dacă investeşti în tot ce se mănâncă. Dacă ştii să vinzi, afacerea funcţionează. Agricultura este o oportunitate bună de afacere. Se poate trăi bine din agricultură”, a explicat fermierul.
„Am investit 80.000 de euro din banii mei în utilaje. Am încercat să luăm fonduri europene, dar ori n-am înţeles noi ce trebuie făcut, ori unele chestii sunt foarte complicate”
Simion-Sorin Bob, preşedintele cooperativei „Lunca Someşului”
A investit 80.000 de euro din bani proprii
Bob a început să investească în agricultură în 2011. „M-am gândit pur şi simplu că trebuie să fac ceva mai mult pentru mine. Mi-am luat 30 de hectare de teren în arendă în Jucu şi am început să lucrez pământul. Între timp m-am şi mutat în Jucu”, spune el. Pentru a fi eficient, a investit 80.000 de euro în utilaje, tractoare şi ale maşini. „În primul an am pregătit terenurile, pentru că nu poţi cultiva un teren unde în ultimii 10 ani au fost numai buruieni. Din al doilea an, am început să vindem produsele pe piaţă”, spune Bob. El nu a reuşit să acceseze bani de la UE. „Am încercat să luăm fonduri europene, dar ori n-am înţeles noi ce trebuie făcut, ori unele chestii sunt foarte complicate”, a susţinut Bob. A vândut marfa în pieţele din Cluj-Napoca şi s-a confruntat cu problema lipsei infrastructurii şi a samsarilor. „Problema este partea de infrastructură. Dacă eşti fermier, după ce ai făcut producţie, ai o problemă majoră legată de depozitarea legumelor – ai nevoie de depozite cu răcire. Apoi, ca să poţi livra tot timpul legume la supermarketuri, ai nevoie de o suprafaţă destul de mare de sere, ceea ce înseamnă o investiţie mare. Mulţi fermieri preferă să vândă la samsarii pieţelor toată marfa pe un preţ de nimic. Din preţul final pe care-l plăteşte cumpărătorul noi luăm 30-40%, restul merge la samsari. Asta din cauza lipsei infrastructurii, a lipsei unui depozit frigorific unde marfa să nu se strice”, explică el.În 2013, a apărut oportinutatea cooperativei şi lucrurile au început să meargă bine. Cea mai mare parte a producţiei celor 18 fermieri din cooprativă este livrată la Klaufland, iar acum se poartă tratative cu Profi.
Fără investiţie în infrastructură, agricultura nu poate deveni profitabilă.
Cooperativa, soluţia pentru salvarea agriculturii
În 2013, un ONG- clujean, Fundaţia Civitas, a avut un proiect româno-american care prevedea înfiinţarea mai multor cooperative agricole în ţară. Şi-au propus să facă un model pe care să-l prezinte Guvernului pentru a vedea de ce au nevoie fermierii ca să se asocieze. Astfel, fundaţia a pus la aceeaşi masă zeci de fermieri clujeni pentru a pune bazele unei cooperative agricole. „ONG-ul a dorit să fie un model pe baza căruia să stabilească necesităţile fermierilor. Iniţiativa s-a lovit de foarte mult scepticism, dar a trebuit să mergem pe puterea exemplului, singura care funcţionează la noi. Dacă oamenii văd că merge treaba la cineva, atunci vor şi ei”, explică Simion. Fundaţia a asigurat, temporar, închirierea unui depozit şi plata unui manager. În mai puţin de un an, cooperativa format din 17 membri a început să livreze în reţeaua Kaufland. Suprafaţa de teren a cooperativei a crescut la 60 de hectare şi există planuri de extindere. Cooperativa a închiriat un depozit frigorific de 70 de tone la Agro Transilvania şi are un proiect de finanţare europeană de peste 100.000 de euro pentru cumpărarea unor utilaje de ambalare a produselor.
Citeşte şi