Analiză Va lăsa Putin Chișinăul în pace după ce oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat oprirea ,,proiectele sociale”?

Anunțul pro-rusului Ilan Șor, principalul instrument al Moscovei în destabilizarea Chișinăului, privind oprirea așa-ziselor proiecte sociale arată că Rusia își schimbă strategia, iar oligarhul fugar riscă să-și piardă postura pe fondul rezultatelor alegerilor parlamentare, câștigate de forțele proeuropene în Republica Moldova, ci nu de cele loiale Rusiei, afirmă unii experți moldoveni.

Ilan Șor se ascunde de justiția moldoveană la Moscova. FOTO: Facebook

În data de 1 decembrie, oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat că oprește oferirea „beneficiilor sociale”, subliniind că acestea nu mai pot fi plătite din vina conducerii țării și a formațiunii aflate la putere, anunț făcut prin intermediul unui mesaj video publicat pe rețelele sociale.

„Cu inima grea, anunț că sunt nevoit să închid proiectele mele sociale din Republica Moldova, care tot acest timp i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască”, a spus oligarhul penal, care se ascunde de justiția moldoveană la Moscova, susținând că „fondurile pe care le transferăm sunt blocate total, iar angajații noștri sunt arestați”.

De asemenea, pro-rusul Șor a anunțat crearea unui „front național comun” și le-a cerut primarilor controlați de el să-și depună mandatele.

Puterea din Republica Moldova a reacționat, subliniind că „Șor poate o fi decis să întrerupă interferența sa în Moldova, dar instituțiile noastre nu vor întrerupe procesele penale împotriva acestui fugar până nu va fi făcută dreptate”. Iar Administrația Prezidențială a subliniat că „nu are ce comenta minciunile unui grup criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”.

Peste câteva zile, Tatiana Cociu, primarul municipiului Orhei, precum și Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, ambii din tabăra oligarhului fugar, au anunțat că demisionează. Totodată, s-a anunțat că OrheiLand, parcul de distracții din municipiul Orhei, deschis acum șapte ani de oligarhul fugar, se închide din cauza încetării „finanțării”. Nu se știe deocamdată care va fi soarta celui similar din Găgăuzia.

Forme de mituire electorală

Valeriu Pașa, președintele Comunității Watchdog.md, un think-tank de la Chișinău, a subliniat că proiectele sociale erau în realitate „programe de corupere a alegătorilor”, iar anunțul lansat la peste două luni de la scrutinul parlamentar, pierdut de forțele pro-ruse coordonate de Kremlin, nu înseamnă că Putin a decis să lase în pace Chișinăul, ci doar că își schimbă strategia, una concentrată pe multă propagandă privind parcursul european al țării, care vrea să încheie negocierile de aderare până în anul 2028.

„Se închide robinetul de bani pentru coruperea alegătorilor. Între timp, proiectele de propagandă ale Kremlinului în Moldova par a primi și mai mulți bani. Observăm că toți propagandiștii proruși au continuat să acționeze coordonat în războiul informațional contra Republicii Moldova și chiar s-au activizat: angajează jurnaliști, tehnicieni, lansează proiecte noi. În Parlament și în afara acestuia, politicieni participă de zor la răspândirea falsurilor scrise la Moscova. În mod special, trebuie să remarcăm aici participarea partidelor parlamentare: Partidul Nostru (lider Renato Usatîi), Partidul Politic Democrația Acasă (lider Vasile Costiuc) și MAN (lider Ion Ceban, primarul Chișinăului). Am observat că operațiunile informaționale de intoxicare a opiniei publice au devenit mai sofisticate, mai bine organizate decât erau înainte de alegeri. Rusia se pregătește de un război hibrid de uzură contra ideii pro-europene în Republica Moldova, iar coruperea alegătorilor este prea scumpă pentru a fi menținută până la următoarele alegeri. Toate investițiile rusești vor merge acum în propagandă și partide proxy”, a explicat expertul.

Scopul anunțului pro-rusului Ilan Șor

Iar analistul politic Ion Tăbîrță subliniază pentru ,,Adevărul” că Ilan Șor a făcut anunțul, dând vina pe Chișinău pentru ca ,,să alimenteze nemulțumirile față de autoritățile moldovenești pentru un anumit electorat”.

Totodată, Ion Tăbîrță afirmă că Moscova își schimbă strategia și chiar ar putea să își schimbe principalul instrument politic, după ce a evaluat ultimele scrutine din țara vecină, cu precădere pe cel din 28 septembrie, în a cărui campanie electorală Ilan Șor a primit sume enorme de bani pentru a aduce la guvernare forțe politice loiale, lucru care nu i-a reușit.

„Urmează să vedem care va fi această strategie, dar este clar că Șor nu va mai fi principalul instrument politic. Va rămâne, cu siguranță, un instrument folosit în anumite situații, însă acele sume de bani care i-au fost alocate nu vor mai fi date pentru toate așa-numitele lui proiecte sociale. Kremlinul nu renunță, dar speră că, până la următorul ciclu electoral, să modeleze opinia publică în așa fel încât suportul pentru forțele proeuropene să scadă până la un nivel critic. Iar dacă banii pentru aceste acțiuni subversive vor veni prin Șor sau prin alte structuri este mai puțin relevant, ei vor veni”, a adăugat Ion Tăbîrță. 

Ion Tăbirță admite că, în acest moment, Kremlinul nu a luat o decizie privind desemnarea altui sau chiar a mai multor instrumente principale pentru destabilizarea Chișinăului, dar acest lucru nu înseamnă că Ilan Șor va fi dat în totalitate la o parte și nu va mai fi folosit deloc de Moscova.

,,Vedem că, sub o anumită formă, s-au activizat socialiștii, în frunte cu Igor Dodon. Nu știu dacă este o decizie a Moscovei sau mai degrabă o mișcare de anticipație a socialiștilor și a lui Dodon, pentru a reveni în grațiile Moscovei ca principal instrument politic în Republica Moldova, cum a fost în 2021. Nu sunt sigur că Moscova a luat deja o decizie sau cine va fi politicianul pe care va miza, sau dacă vor fi mai mulți. Este clar un lucru: Șor nu va mai primi acele finanțări. Asta nu înseamnă că nu va fi folosit de Moscova. Probabil nu va mai avea rolul pe care l-a avut. Nu știu dacă putem vorbi în termeni de dezamăgire, pentru că vedem cum Șor este implicat în anumite scheme ale Federației Ruse în Asia Centrală, în zona Kârgâzstan”, a adăugat analistul politic. 

,,Kremlinul nu renunță, dar speră că până la următorul ciclu electoral să modeleze opinia publică în așa fel încât suportul pentru forțele proeuropene să scadă până la un nivel critic. Iar dacă banii pentru aceste acțiuni subversive vor veni prin Șor sau prin alte structuri este mai puțin relevant, ei vor veni. Autoritățile trebuie să se concentreze acum anume pe contracararea finanțării ilegale pentru partide și pentru propagandiști, altfel riscăm să repetăm situația în care următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale vor avea un risc major de a fi decise la Kremlin. Să nu interpretăm cumva reducerea activităților lui Șor în Republica Moldova drept scoaterea lui din favorurile Kremlinului. Gruparea Șor s-a activizat foarte mult în Kârgâzstan, unde urmează alegeri, iar așa-zisa organizație Evrazie este destul de activă în Armenia, unde vor avea loc alegeri parlamentare în 2026. Probabil, bugetele vor fi direcționate prioritar spre aceste țări”, a concluzionat expertul Valeriu Pașa. 

Lovirea puterii de la Chișinău

Iar Moscova va lovi în puterea pro-europeană de la Chișinău prin amplificarea diferitelor probleme, printre care fiind contrabanda cu armament, consumul și traficul de droguri sau dronele care survolează ilegal tot mai des spațiul aerian al țării vecine. 

„Anul viitor este un an fără alegeri în Republica Moldova, cu excepția celor din UTA Găgăuzia. În rest, alegerile locale sunt peste doi ani, prezidențialele peste trei, parlamentarele peste patru, dacă nu se produc surprize precum o criză politică internă care să ducă la anticipate, ceea ce nu cred, pentru că practic niciun actor politic din Parlament nu este interesat să provoace alegeri. Așa că următoarea perioadă va fi una de așteptare, iar Moscova va face tot posibilul să lovească în actuala guvernare prin politici informaționale și de dezinformare pentru a-i scădea popularitatea. Va căuta greșeli ale guvernării și va încerca să le amplifice. Mai degrabă, așteptăm să vedem finalitatea războiului din Ucraina, pentru că în funcție de asta Moscova va adapta politica față de Europa și față de regiunea transnistreană”, a detaliat Ion Tăbîrță. 

Alegeri în Găgăuzia

Analistul politic avertizează că alegerile pentru Adunarea Populară din Găgăuzia, adică puterea legislativă locală, programate pentru data de 22 martie 2026, nu vor avea loc fără implicarea Moscovei, la fel ca și eventualele alegeri pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în contextul în care actualul bașcan, Evghenia Guțul, este acum încarcerat, fiind condamnat de prima instanță la închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor.

„Nu cred că Moscova se va implica direct acolo, cel puțin nu masiv. Este o regiune prorusă, dar și una cu trăsături de clanuri și grupuri. Sub o formă sau alta, implicarea va exista. Principalul pentru Chișinău este să nu permită ca aceste alegeri să ajungă sub influența lui Șor și, totodată, să încerce să identifice politicieni deschiși spre Chișinău. Scopul Chișinăului este să de-Șorizeze și să decriminalizeze această regiune. Nu cred că Moscova se va implica masiv, dar pot exista candidați sprijiniți prin anumite politici, cum a fost în campania din 2023, când Evghenia Guțul a fost susținută de artiști ruși precum Kirkorov și Baskov. Poate în acest mod, dar nu cu bani masivi. Oricum va exista un candidat al rușilor, fără discuții”, a mai afirmat analistul politic. 

Iar formațiunea care deține puterea în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), trebuie să se implice în scrutinul din Găgăuzia, în contextul în care, acum doi ani, când a fost aleasă Evghenia Guțul, omul lui Ilan Șor, în funcția de bașcan a regiunii proruse, PAS nu a avut niciun candidat.

„Când vorbesc de Chișinău, mă refer în special la partidul de guvernământ, deși ar fi bine ca și alte partide proeuropene să aibă candidați. Partidul de guvernământ trebuie să aibă un candidat serios și cu o anumită popularitate, iar acesta să explice electoratului că interesul UTA Găgăuziei este cooperarea cu Chișinăul. Prin cooperarea cu Chișinăul vin proiecte proeuropene și investiții. O serie de primari deja se plâng că în ultimii ani regiunea a ajuns sub controlul politic al lui Șor și nu mai primește proiecte, nu mai vin bani, nici din partea Uniunii Europene, nici din partea Turciei. Trebuie explicat că interesul populației din autonomia Găgăuziei, indiferent de limba vorbită sau preferințele geopolitice, este cooperarea cu Chișinăul, și că ei sunt folosiți ca instrument de Moscova împotriva Republicii Moldova, nu din vreo dragoste specială a Moscovei pentru ei”, a conchis Ion Tăbîrță.