De ce există în supermarketuri usturoi din China, roşii din Spania şi ceapă din Olanda? Un fermier care aprovizionează Kaufland demontează teoria conspiraţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marile lanţuri de supermarketuri au falimentat agricultorii români pentru că preferă să aducă legume şi fructe din partea cealaltă a globului sau de la mii de kilometri distanţă. Simion-Sorin Bob, preşedintele cooperativei care aprovizionează cu varză lanţul de magazine Kaufland, demontează argumentele teoriei conspiraţiei.

Cu greu poţi să mai găseşti în supermarketurile din ţară legume şi fructe pe care să scrie “Ţara de origine - România”. Cum e posibil să aduci de la mii de kilometri usturoiul din China sau roşiile din Olanda – o ţară aflată sub nivelul mării. De ce găsim mere din Austria şi Polonia şi nu din România? De ce aducem ceapa din Italia şi căpşuni din Spania? Este o conspiraţie internaţională care are ca scop falimentarea agricultorilor români? 

Nici vorbă, este de părere Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic” care aprovizionează reţeaua de magazine Kaufland cu varză şi conopidă de mai bine de un an de zile. În 2013, un ONG- clujean, Fundaţia Civitas, a avut un proiect româno-american care prevedea înfiinţarea mai multor cooperative agricole în ţară. Şi-au propus să facă un model pe care să-l prezinte Guvernului pentru a vedea de ce au nevoie fermierii ca să se asocieze. Astfel, fundaţia a pus la aceeaşi masă zeci de fermieri clujeni pentru a pune bazele unei cooperative agricole.

„ONG-ul a dorit să fie un model pe baza căruia să stabilească necesităţile fermierilor. Iniţiativa s-a lovit de foarte mult scepticism, dar a trebuit să mergem pe puterea exemplului, singura care funcţionează la noi. Dacă oamenii văd că merge treaba la cineva, atunci vor şi ei”, explică Simion. Fundaţia a asigurat, temporar, închirierea unui depozit şi plata unui manager. 

„După ce am înfiinţat cooperativa, ne-am suit în maşină şi am mers la retailerii mari precum Kaufland, Carrefour, Profi, care au fost foarte deschişi la propunerea noastră. Nu am fost ajutaţi de nimeni, pur şi simplu am mers şi am bătut la uşa acestora. Spre surprinderea noastră, au fost foarte deschişi. Toţi sunt deschişi, Kauflandul, Carrefourul, Profi, toţi sunt deschişi”. (Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic”)
image

Cooperativa a închiriat un depozit frigorific de 70 de tone 

Fermierii români sunt foarte sceptici 

Din zecile de fermieri care au participat la discuţii au rămas 17 persoane, care în total deţineau 30 de hectare de teren irigabil pe lunca Someşului, în localităţile Sânicoara, Apahida, Dezmir şi Jucu. „După ce am înfiinţat cooperativa, ne-am suit în maşină şi am mers la retailerii mari precum Kaufland, Carrefour, Profi, care au fost foarte deschişi la propunerea noastră. Nu am fost ajutaţi de nimeni, pur şi simplu am mers şi am bătut la uşa acestora. Spre surprinderea noastră, au fost foarte deschişi. Toţi sunt deschişi, Kauflandul, Carrefourul, Profi, toţi sunt deschişi”, a explicat Simion. Lanţurile mari de supermarketuri lucrează cu furnizori locali din diferite zone.

„Nu trebuie să provină toată marfa de la un singur furnizor. Noi aprovizionăm Moldova şi nordul ţării, până la Arad, nu ocupăm toată ţara. Livrăm la circa 24 de supermarketuri Kaufland”, explică fermierul.  Lucrurile au mers mai repede decât se aşteptau fermierii. „Cooperativa s-a înfiinţat în primăvara lui 2013, iar în toamnă deja am început să livrăm. Am fost surprinşi de cât de repede ne-au trimis contractele şi ne-au  întrebat de ce nu livrăm. Nu eram pregătiţi atunci, nici ca producţie, nici ca uniformitatea produselor, dar încet-încet am început să învăţăm şi lucrurile merg bine. Acum suntem în negocieri şi cu reţeaua Profi”, povesteşte clujeanul. 

„Fermierii români nu livrează marilor lanţuri de supermarketuri pentru că au o problemă cu infrastructura. Cert este că nu există nicio politică internă care interzice aprovizionarea supermarketurilor de la producătorii locali. Ei sunt deschişi la orice produse pot cumpăra proaspete şi care se pot livra în 24 de ore”. (Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic”)
Legume romanesti in Auchan - supermarket - magazin foto mediafax

Produsele româneşti au devenit o raritate în supermarketuri 

De ce avem usturoi din China în supermarket


L-am întrebat pe Simion „De ce avem usturoi din China şi roşii din Olanda?” „Problema este partea de infrastructură. Dacă eşti fermier, după ce ai făcut producţie, ai o problemă majoră legată de depozitarea legumelor – ai nevoie de depozite cu răcire. Apoi, ca să poţi livra tot timpul legume la supermarketuri, ai nevoie de o suprafaţă destul de mare de sere, ceea ce înseamnă o investiţie mare. Noi încă nu suntem pregătiţi, pentru că nu s-a investit atât de mult. Noi livrăm, deocamdată, produse vărzoase care au nevoie de irigaţii. Cert este că nu există nicio politică internă care interzice aprovizionarea supermarketurilor de la producători locali. Ei sunt deschişi la orice produse pot cumpăra proaspete şi care se pot livra în 24 de ore. Vor marfă culeasă azi şi livrată mâine dimineaţă. Şi au anumite condiţii de împachetare şi de respectare a unui standard de calitate. Fără aşa ceva nu poţi livra la supermaketuri. Am avut şi noi la început anumite probleme cu aceste reguli, dar încet-încet le-am rezolvat”, povesteşte Simion. Dacă în primul an, s-au livrat 400 de tone de produse,  anul trecut cantitatea a fost dublă, iar anul acesta va fi şi mai mare. 

„Mulţi fermieri preferă să vândă la samsarii pieţelor toată marfa pe un preţ de nimic. Din preţul final pe care-l plătea cumpărătorul noi luam 30-40%, restul mergea la samsari. Asta din cauza lipsei infrastructurii, a lipsei unui depozit frigorific unde marfa să nu se strice”. (Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic)”
calarasi piata

Producătorii locali îşi vând marfa samsarilor din cauza lipsei infrastructurii 

Mafia pieţelor: samsarii iau 70% din preţ 
 

Fermierii din cooperativă erau victimele mafiei din pieţele României. „După ce culegeam noaptea marfa, dimineaţa veneam în piaţă să o vindem. Nu ne permiteam să stăm prea mult cu ea la vânzare pentru că o bătea soarele. Astfel, mulţi preferau să vândă la samsarii pieţelor toată marfa pe un preţ de nimic. Din preţul final pe care-l plătea cumpărătorul noi luam 30-40%, restul mergea la samsari. Asta din cauza lipsei infrastructurii, a lipsei unui depozit frigorific unde marfa să nu se strice”, explică bărbatul.

Acum, cei 17 membri ai cooperativei îşi dau o mare parte din marfă la supermarket. Suprafaţa de teren a cooperativei a crescut la 60 de hectare şi există planuri de extindere. Cooperativa a închiriat un depozit frigorific de 70 de tone la Agro Transilvania şi are un proiect de finanţare europeană de peste 100.000 de euro pentru cumpărarea unor utilaje de ambalare a produselor.  „Se poate trăi bine din agricultură dacă oamenii se organizează. Problema cea mai mare este scepticismul fermierilor. Următorul pas pentru noi este procesarea produselor noastre pentru a le spori valoarea”, spune Simon-Sorin Bob. O altă problemă a fermierilor este că terenurile sunt foarte fărămiţate şi sunt foarte greu de lucrat. „Proprietarii preferă să ia iei subvenţia de la APIA, 160 de euro la hectar, pe care o primesc chiar dacă nu lucrează pământul. E mai mult decât ar primi dacă ar da în arendă terenul, dar aici legea ar trebui să stimuleze producătorii, nu pe cei care-şi lasă pământurile nelucrate”, spune Bob. 

„Secretul nostru e simplu: dacă nu ai reuşit din prima nu renunţa, până la urmă vei reuşi” 

Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic”

image

Sorin-Simion Bob a fost premiat de Ambasada SUA

Premiat de Ambasada SUA 

Ambasada SUA a acordat premiul „'Antreprenorul lunii” martie cooperativei 'Lunca Someşului Mic'. Ambasada încearcă să aducă în prim plan micii antreprenori români care şi-au asumat riscul de a se baza pe propriile forţe şi de a-şi crea propriul drum. Premiul constă într-o diplomă, dar imporant este mesajul pe care-l primesc ceilalţi intreprinzători. Întrebat care este cheia succesului cooperativei Lunca Someşului, el a spus: „Dacă nu ai reuşit din prima nu renunţa, până la urmă vei reuşi”.  

Vă mai recomandăm:

FOTO Cum au relansat 60 de fermieri clujeni „camembertul românesc“. Cât va costa faimoasa brânza de Năsal, una dintre cele mai scumpe de pe piaţă

Camembertul românesc“ revine. Fabrica de brânză din comuna Ţaga a FrieslandCampina îşi reia activitatea


UPDATE Se închide fabrica de brânză de la Ţaga. Brânza de Năsal, o delicatesă asemănătoare specialităţilor franţuzeşti, nu se va mai produce la Cluj

Povestea camembertului românesc

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite