Culegem praful de pe tobă din ridicarea maşinilor

Cea mai mare parte a banilor daţi de cei cărora li se ridică maşinile rămân la firmele cu care primăriile au contracte. Primăriile culeg praful de pe tobă din taxele pe care le percep firmele care se ocupă de ridicarea maşinilor parcate neregulamentar. În plus, mărunţişul care ajunge în visteria autorităţilor locale nu este folosit neapărat pentru crearea de noi locuri de parcare.

Ridicarea maşinilor aduce cei mai mulţi bani Primăriei Sectorului 1, care şi percepe cea mai mare redevenţă firmei cu care are contract pentru această activitate. Astfel, anul trecut, Primăriei Sectorului 1 i-au revenit 1.117.000 de lei din taxele încasate de la cei cărora le-au fost ridicate autovehiculele. Primăria Sectorului 1 percepe o redevenţă de 20% din sumele încasate de firma care se ocupă de ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar.

Poteraş primeşte 10%, Piedone - 3%, Onţanu - zero

Primăria Sectorului 6 a încasat anul trecut, pentru perioada ianuarie-septembrie, suma de 361.210,93 lei. Pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, firma care se ocupă în acest sector de ridicarea maşinilor parcate neregulamentar nu a efectuat încă plăţile aferente. Primăria Sectorului 6 încasează 10% din banii achitaţi de şoferi pentru recuperarea autovehiculelor.
Şi Primăria Sectorului 4 a încasat anul trecut 68.791,5 lei din ridicările de autovehicule. Redevenţa pe care o primeşte instituţia din taxele percepute de firma care ridică maşini în acest sector este de 3%.

Primăria Sectorului 2 nu a încasat anul trecut niciun ban din sumele obţinute în urma ridicării autovehiculelor parcate neregulamentar deoarece nu percepe nicio redevenţă firmei cu care are contract pentru aceasta. “Edilul sectorului 2, domnul Neculai Onţanu, a solicitat expres să nu se încarce nejustificat taxele pe care trebuie să le plătească conducătorii auto care au fost depistaţi că şi-au parcat ilegal autovehiculele. Serviciul de ridicare, transportare şi depozitare a autovehiculelor staţionate ilegal în sectorul 2 acoperă strict cheltuielile prilejuite de această activitate şi nu au adăugat o sumă care să revină Primăriei Sectorului 2 care ar fi putut să crească cuantumul acestei taxe. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României numărul 195/2002 prevede obligativitatea administraţiilor publice locale de a pune la dispoziţia agenţilor de circulaţie a mijloacelor necesare pentru fluidizarea traficului rutier, nu de creare de fonduri suplimentare pentru primării”, se spune în răspunsul pe care l-am primit de la Primăria Sectorului 2.
Primăria Sectorului 3 nu a mai avut anul trecut contract cu o firmă pentru ridicarea autovehiculelor parcate ilegal.

Ceva mai mulţi bani din amenzile de circulaţie

Primăriile mai obţin bani şi din amenzile de circulaţie pe care trebuie să le plătească cei ale căror maşini au fost ridicate şi care, potrivit legislaţiei în vigoare, se fac integral venit la bugetul local. În sectorul 2 au fost aplicate anul trecut 7.308 amenzi în valoare totală de 1.511.509 lei conducătorilor auto care au parcat în locuri interzise. În sectorul 4, poliţiştii locali au sancţionat anul trecut 5.678 conducători auto cu amenzi contravenţionale în valoare totală de 1.291.420 lei. În sectorul 6 au fost ridicate anul trecut 8.799 autovehicule parcate neregulamentar, iar valoarea totală a amezilor aplicate a fost de 874.261 lei. În Sectorul 1 au fost ridicate un număr de 12.900 de vehicule. Din totalul mașinilor ridicate, un număr de 17 vehicule nu au fost revendicate. Valoarea amenzilor aplicate se ridică la 486.860 de lei.

Ce se face cu banii

În privinţa destinaţiei banilor care sunt încasaţi ca redevenţă, aceasta a fost menţionată doar în răspunsul primit de la Primăria Sectorului 6. Astfel, instituţia ne-a precizat că „sumele încasate ca redevenţă se constituie ca venit la bugetul Consiliului Local cu destinaţie exclusivă pentru sporirea numărului de locuri de parcare de pe raza teritorial-administrativă a Sectorului 6”.

Ce taxe plătesc şoferii

În sectorul 1, taxele pentru recuperarea maşinilor parcate neregulamentar au fost reduse cu 60% în luna aprilie a anului trecut. Astfel, proprietarii ale căror maşini au fost ridicate în acest sector trebuie să plătească 350 de lei pentru recuperarea autovehiculelor în primele 24 de ore, depozitarea fiind gratuită în acest interval. După expirarea acestui termen, şoferii trebuie să achite pentru fiecare zi de întârziere aproximativ 50 de lei.
În sectorul 2, şoferii ale căror autovehicule au fost ridicate trebuie să plătească pentru recuperarea acestora 130 de lei pentru ridicare, 130 de lei pentru transport şi 180 de lei pentru depozitarea maşinilor timp de 24 de ore, sume la care se adaugă TVA-ul.
În sectorul 4, tariful pentru ridicarea şi transportul maşinii este de 496 lei, iar cel pentru depozitarea timp de 24 de ore, de 310 lei. Tariful de depozitare nu se plăteşte pentru primele 24 de ore.
În sectorul 6, tarifele pentru ridicare, transport şi depozitare sunt de 677,30 lei pentru vehiculele sub 2.500 de kilograme, de 989,9 lei pentru cele cu masa între 2.500 şi 3.500 kilograme şi de 1.563 pentru cele care au peste 3.500 de kilograme.

Primăria Capitalei voia să ridice maşini

Şi Primăria Capitalei a intenţionat să ridice maşinile parcate neregulamentar. În acest sens, primarul capitalei, Sorin Oprescu, a propus în perioada 2009-2010, de mai multe ori pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), un proiect de hotărâre care reglementa această activitate. Proiectul nu a fost însă aprobat de consilierii municipali. Oprescu anunţa atunci şi că va ataca în instanţă hotărârile consiliilor locale prin care se ridică maşinile parcate neregulamentar deoarece firmele acţionează pe marile bulevarde, care sunt în administrarea municipalităţii şi nu a sectoarelor. Proiectul de hotărâre propus de Oprescu prevedea ca activitatea de ridicare a maşinilor parcate ilegal să fie gestionată de Administraţia Străzilor, prin societatea Ciclop, care aparţine municipalităţii. Totodată, proiectul stipula ca sumele care vor rezulta din ridicarea maşinilor să fie folosite pentru îmbunătăţirea sistemului rutier. În ceea ce priveşte tarifele care ar fi fost practicate, acestea erau, într-o primă variantă a proiectului, de 200 de lei pentru ridicare, 200 de lei pentru transport şi 300 de lei pentru depozitarea timp de 24 de ore.

Consilierii generali au vrut interzicerea ridicării sau tarif unic

Aleşii locali au avut mai multe proiecte de hotărâri referitoare la ridicarea maşinilor parcate ilegal. Astfel, Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins în luna martie a anului trecut un proiect de hotărâre propus de consilierul municipal Aurelian Bădulescu (PNG-CD) care viza interzicerea ridicării şi imobilizării autovehiculelor care staţionează în zonele marcate cu „parcare interzisă”. Totodată, proiectul prevedea anularea hotătârilor consiliilor locale ale sectoarelor care contravin acestuia.
Tot anul trecut, consilierul municipal Horia Scarlat (PNL) a depus la CGMB un proiect de hotătâre care stipula introducerea în Bucureşti a unui tarif unic de 150 de lei pentru recuperarea maşinilor ridicate. De asemenea, proiectul prevedea şi posibilitatea de a bloca roţile maşinilor parcate neregulamentar, în cazul în care acestea nu încurcau prea mult circulaţia, tariful pentru deblocare fiind de 50 de lei. Totodată, proiectul ar fi obligat firmele care se ocupă de ridicarea autovehiculelor să le aducă înapoi de unde le-au luat, după achitarea taxelor pentru recuperare. Potrivit lui Horia Scarlat, proiectul nu a ajuns să fie discutat în şedinţele CGMB deoarece „a deranjat pe foarte multă lume şi a fost blocat”.

Şi alţii vor să nu se mai ridice maşini şi o taxă unitară

Consilierul municipal Ioan Gâf-Deac a anunţat recent că va propune un proiect de hotărâre pentru interzicerea ridicării maşinilor parcate neregulamentar. Potrivit consilierului general, proiectul, care este încă în lucru, va fi promovat în luna februarie şi va prevede interzicera ridicărilor de maşini până ce primăriile de sector vor putea dovedi că au pus la dispoziţie jumătate din locurile de parcare necesare. Gâf-Deac ne-a precizat că este vorba despre locurile de parcare pentru activităţile de zi cu zi şi nu de cele de reşedinţă.
De asemenea, prefectul capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei, a declarat în urmă cu câteva zile că va propune CGMB să stabilească pentru Bucureşti o taxă unitară de ridicare a maşinilor. Prefectul a mai apreciat că, în cazul în care contractele nu sunt avantajoase pentru primării, ci mai degrabă pentru firmele private, ele ar trebui regândite.

Proiect de lege

Fundaţia „Ştefan Florescu – Din suflet, pentru suflet” a strâns anul trecut, în urma unei campanii care a început în luna august, 100.000 de semnături pentru un proiect de lege care urmăreşte să reglementeze regimul aplicat autoturismelor care staţionează ilegal. Proiectul a fost depus la Camera Deputaţilor în luna noiembrie a anului trecut. Potrivit proiectului, prima măsura care se poate dispune în cazul constatării contravenţiei este sancţionarea cu avertisment a conducătorului şi înregistrarea într-o bază de date a numărului de înmatriculare a vehiculului şi a persoanei care l-a condus. Informaţiile vor fi necesare în cazul săvârşirii în termen de şase luni a unei fapte similare pentru care va putea fi dispusă sancţionarea cu amendă contravenţională şi, ca măsură complementară, ridicarea vehiculului. Proiectul mai prevede ca proprietarii maşinilor să fie înştiinţaţi telefonic sau prin SMS în legătură cu ridicarea autovehiculelor, concomitent cu întocmirea procesului-verbal prin care se dispune această măsură. De asemenea, proiectul limitează nivelul taxelor pe care trebuie să le achite şoferii pentru recuperarea maşinilor la 50% din salariul minim la nivel naţional. Totodată, proiectul de act normativ spune că sumele încasate de consiliile locale din ridicarea maşinilor nu pot fi mai mici de 50% din veniturile realizate de firmele cu care acestea au contracte. Aceste sume, inclusiv amenzile care revin consiliilor locale, vor putea fi folosite doar pentru construirea de parcări.