Expediţie pe Tâmpa, muntele reconstruit de braşoveni la începutul secolului trecut. Patru trasee de urcat la pas
0
Tâmpa, vârful care străjuieşte întinderea Braşovului, este un adevărat brand al oraşului. La începutul secolului al XX-lea, în urma unor incendii, muntele a fost despădurit aproape în totalitate, acesta fiind refăcut de localnicii care au cărat pământ în coşuri şi au replantat copacii.
Dorina Mihai, de la Agenţia Metropolitană Braşov, custodele muntelui, cunoaşte aproape toate secretele Tâmpei (950 de metri), singura rezervaţie peisagistică din România ce se întinde pe o suprafaţă de 150 de hectare. De asemenea, Muntele Tâmpa este arie protejată şi face parte din Situl Natura 2000.
„Braşovul este printre puţinele oraşe care care au o arie protejată în intravilan. La Deva mai este ceva asemănător. Traseele turistice au fost amenajate încă din secolul al XIX-lea de cluburile de turism montan de la acea vreme, de precursorii salvamontiştilor de astăzi. Traseele datează din jurul anului 1870 şi au fost gândite pentru promenadă deasupra oraşului“, povesteşte Dorina Mihai.
Totodată, aici au fost consemnate pentru prima dată două specii de plante ce trăiesc numai în România: crucea voinicului şi obsiga bârsană. De asemenea, pe Muntele Tâmpa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţară. Lunile iulie şi august sunt cele mai indicate dacă vreţi să admiraţi miile de fluturi care de care mai coloraţi.
Calamităţi şi stigmatul Stalin
Puţini ştiu că dacă acum 100 de ani oamenii nu iubeau atât de mult muntele, Tâmpa ar fi fost mai mult piatră decât o pădure plină de verdeaţă.
1912. Tâmpa, despădurită în urma incendiilor. FOTO Alexandru Stănescu
„Incendiile de pădure de la începutul secolului al XX-lea au fost devastatoare. O mare parte din Tâmpa a fost practic despădurită. Se vedea doar stâncă. Locuitorii de atunci ai oraşului au dat dovadă de o dorinţă extraordinară. Au cărat pământ în coşurile de nuiele, mergând pe jos, şi au replantat pădurea care se vede astăzi“, povesteşte Dorina Mihai. Muntele a mai fost agresat o dată, în 1950, când Braşovul a devenit oraşul Stalin. Pe tot muntele a fost scris numele dictatorului rus sculptat practic în brazi. Astăzi inscripţia nu se mai vede, deoarece brazii s-au amestecat cu foioase, însă, iarna, un ochi ager poate distinge numele lui Stalin.
Patru trasee la pas
Pentru a ajunge în vârful Muntelui Tâmpa, turiştii care vor să facă mişcare pot alege dintre patru trasee, cu grade diferite de dificultate: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor, traseul care pleacă din cartierul Răcădău şi Treptele lui Gabony.
Drumul Serpentinelor, traseu marcat cu triunghi roşu, este cel mai uşor şi are 800 de metri. Drumul porneşte de pe Aleea Brediceanu (aleea de sub Tâmpa), ajunge lângă telecabină, urcă apoi pe Drumul Serpentinelor şi ajunge la Restaurantul Panoramic şi pe Vârful Tâmpa.
Drumul spre Belvedere
Un alt traseu este Drumul Cavalerilor, marcat cu dungă albastră, care pleacă de la Bastionul Ţesătorilor şi duce pe vârful muntelui pe Şaua Tâmpei. Acest drum are doi kilometri lungime şi duce mai departe până în Poiana Braşov, dar traseul până la staţiune durează trei ore. Al treilea traseu pleacă de la Curmătura dintre Dealul Melcilor şi Tâmpa, apoi trece prin Şaua Tâmpei şi în final vârful muntelui. Are doi kilometri lungime şi este marcat cu triunghi albastru.
Cel mai greu traseu, cel marcat cu triunghi galben, este pe treptele lui Gabony (nobil maghiar care a donat mulţi bani pentru oraş). Este însă şi cel mai spectaculos.
Turiştii urcă în abrupt 167 de trepte din piatră prin pădure. Este nevoie de încălţăminte de munte sau măcar de adidaşi care să nu alunece. Drumul nu este unul uşor şi durează o oră. Efortul însă merită pe deplin. Din loc în loc printre copaci sunt luminişuri de unde se poate admira Braşovul în toată splendoarea lui. Există şi mese şi bănci pentru ca turiştii să se mai odihnească.
Treptele lui Gabony
Urşii şi mistreţii, principalele pericole
Turiştii care aleg să urce pe Tâmpa pe jos trebuie să ştie că se pot întâlni cu urşi, porci mistreţi sau chiar vipere. Dacă nu se abat însă de la poteci sunt în siguranţă. Dorina Mihai spune că Tâmpa, înainte să fie un loc de promenadă, este o rezervaţie naturală.
„Turiştii trebuie să ştie că se pot întâlni cu animale. În ultima vreme, porcii mistreţi s-au înmulţit. Cu urşii nu au mai fost probleme în ultimul timp, dar am primit o sesizare de la un turist care ne spunea că a văzut un urs. Am primit sesizări şi cu privire la vipere. Este foarte important ca vizitatorii să nu se abată de la potecile marcate. La fel de important este să se păstreze şi curăţenia. Nu ducem lipsă de turişti, dar ne confruntăm de multe ori cu oameni care aruncă mizerii, fac foc în pădure şi chiar urcă cu ATV-uri şi motociclete. Aceste lucruri sunt absolut interzise şi trebuie să respectăm natura“, mai spune Dorina Mihai.
Turiştii care nu vor să obosească, dar vor să privească Braşovul de sus pot lua telecabina care porneşte de la poalele muntelui. Drumul durează doar trei minute. Telecabina merge zilnic între orele 10.00 şi 17.00, din aprilie până în octombrie sau chiar mai mult dacă vremea o permite. Dorina Mihai spune că, în plină vară, în jur de 1.000 de turişti aleg telecabina. „Vin foarte mulţi străini din toate colţurile lumii. Drumul cu telecabina este cel mai uşor şi mai sigur pentru turişti“, povesteşte Dorina Mihai. Un drum dus-întors cu telecabina costă 16 lei, iar o călătorie dus sau întors – 10 lei. Copiii peste 5 ani plătesc 6 lei.
Cetatea Brassovia arăta exact ca aceea de la Râşnov. Acum mai sunt vizibile zidurile de partea de sud din şaua Tâmpei, porţiuni din turnurile din partea de nord-vest şi capela. Dorina Mihai, reprezentantă a Agenţiei Metropolitane Braşov
Zona Belvedere, atracţie turistică
Toţi cei care ajung pe Tâmpa merg la Belvedere. Drumul este unul uşor. Practic, de la telecabină se ajunge pe jos în cel mult zece minute pe un drum pietruit. Cei care vor să se odihnească puţin pot să stea pe terasa Restaurantului Panoramic aflat lângă telecabină. Aici se pot răcori cu un suc, o bere sau, dacă sunt înfometaţi, pot gusta preparate tradiţionale.
16 lei costă o călătorie dus-întors cu telecabina pe Tâmpa.
Zona Belvedere de pe Tâmpa există de peste 100 de ani. Aici ar fi fost o berărie, iar proprietarul urca băutura cu măgarul în fiecare zi. Astăzi, se mai păstrează doar terasa şi o parte din căzile de piatră în care era ţinută băutura.
Panorama a Braşovului, de la Belvedere
De aici, Braşovul se vede în toată splendoarea lui. Turiştii pot vedea Piaţa Sfatului, toate bastioanele, practic, tot centrul vechi. Suhi Takanasi, un turist japonez ajuns pe Tâmpa, se arată încântat de peisaj: „Este extraordinar. Cum să nu îţi placă să priveşti aşa ceva şi să respiri un aer curat de munte“.
De asemenea, un alt turist străin, scoţianul Mark Pine, spune că este o senzaţie deosebită să poată vedea un întreg oraş de sus. „Cine vine până la Braşov şi nu urcă aici la Belvedere nu poate spune că a văzut cu adevărat oraşul“, mărturiseşte Mark Pine.
Legendele muntelui
Muntele Tâmpa este unul dintre locurile din Braşov care au cele mai multe legende. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre faptul că sunt nişte tuneluri ce străpung muntele. Dacă lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
Banca de piatră despre care să spune că ar fi cioplită într-un bolovan care i-a strivit pe doi amanţi
O altă legendă este legată de singura bancă săpată în piatră (foto) aflată pe aleea de sub Tâmpa. Se spune strânca din care este făcută banca s-a prăvălit din înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. Banca a fost făcută în memoria lor în 1817.
Cetatea Brassovia, paznicul oraşului
Prima dată, cetatea, aflată pe Tâmpa, a fost atestată într-un document de la 16 octombrie 1434. Vechea cetate medievală ocupa o suprafaţă de circa 23.000 de metri pătraţi şi avea ziduri înalte de 6 metri şi groase de 1,70 metri până la 1,80 metri. Obiectivul a reprezentat un important punct de apărare pentru Braşovul anilor 1400, dinaintea venirii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei.
Cetatea a fost demolată, însă au rămas câteva ruine
Poziţia dominantă de pe Tâmpa, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din Cetatea Brassovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi „cheia“ stăpânirii oraşului. Potrivit istoricilor, aici s-ar fi adăpostit Mircea cel Bătrân şi familia sa, când Ţara Românească a fost invadată de otomani. În interiorul Cetăţii au fost descoperite recent vestigiile Capelei Sfântului Leonard şi o cisternă de apă, situată la şase metri adâncime.
Dorina Mihai, reprezentant al Agenţiei Metropolitane Braşov, povesteşte că Cetatea Brassovia nu a fost cucerită niciodată, deoarece avea prăpastie pe ambele părţi şi era foarte greu de atacat.
„A fost însă dărâmată în 1455 pentru a face loc Cetăţii Corona de astăzi, care include aleea de sub Tâmpa cu zidurile ei, bastioanele, Poarta Ecaterinei şi Aleea de După Ziduri. Înainte să fie demolată, Cetatea Brassovia arăta exact ca aceea de la Râşnov. Acum mai sunt vizibile zidurile sudice din Şaua Tâmpei, porţiuni din turnurile din partea de nord-vest şi capela. La Telecabina de sub Tâmpa există însă o machetă, care este o replică fidelă a modului cum arăta cetatea“, a mai spus Dorina Mihai.
Macheta după care va fi refăcută cetatea
Ruinele cetăţii se pot vizita, la ele ajungându-se pe o potecă de la Vârful Tâmpa. Sunt indicatoare speciale care duc turiştii direct la zidurile rămase din fosta cetate. Turiştii care vor să viziteze actuala Cetate Corona pot alege circuitul „La pas prin Braşovul Vechi“.
Cu un singur bilet, care costă 10 euro, se pot vizita toate obiectivele turistice din centrul vechi al Braşovului. În plus, un ghid îi va însoţi permanent pe vizitatori şi le va povesti istoria fiecărui obiectiv în parte. Punctul de pornire este Bastionul Postăvarilor. Turul durează în jur de două ore. Biletul va include ghidul celor 17 obiective turistice şi o hartă a Braşovului în limbile română, germană şi engleză. Pe traseu vor fi şi două opriri, una la Complexul Agrement de sub Tâmpa şi una la Bistro 2003, unde turiştii vor primi apă minerală şi vor avea internet gratuit.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
