FOTO VIDEO Tură cu bicicleta prin Valea Ierii, „Elveţia Apusenilor”

Valea Ierii a fost supranumită Elveţia Apusenilor. FOTO: eprimarii.ro

Pitorescul Văii Ierii, arie protejată de importanţă judeţeană,  atrage tot mai mulţi turişti. Zona a fost supranumită „Elveţia” Apusenilor. Adevărul vă propune un traseu care să vă permită să vedeţi frumuseţile din zonă: Săvădisla - Valea Ierii - Muntele Mare - staţiunea Muntele Baişorii - Băişoara – Săvădisla.

Unul dintre cele mai interesante trasee pentru biciclişti prin Apuseni este Săvădisla - Valea Ierii - Muntele Mare - staţiunea Muntele Baişorii - Băişoara - Săvădisla (vezi harta mai jos), cam 80 de km cu 2000 de m diferenţă de nivel. Cea mai pitorească zonă a traseului este Valea Ierii, supranumită de turişti Elveţia Apusenilor. 

„Pitorescul Văii Ierii de la gura Văii Şoimului până în satul Caps şi în aval de satul Valea Ierii, până la Băişoara. atrage tot mai mulţi turişti. În ultimii ani s-au ridicat numeroase case de vacanţă iar luncile sunt folosite pentru campare. În vederea conservării frumuseţii ei, zona, situată pe teritoriul comunelor Valea Ierii şi Băişoara, a fost declarată, prin Decizia 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj, arie protejată de importanţă judeţeană, interzicându-se activităţile poluante şi cele ce pot să afecteze valoarea peisagistică. 

Regulamentul de urbanism se referă la zona satului de vacanţa proiectat la confluenţa cu valea Şoimului, unde valea Ierii se lărgeşte, formând o depresiune înconjurată de păduri falnice de molid şi abrupturi stâncoase, dar şi la celelalte sectoare. Accesul auto se face din satul Băişoara, mai greu pe cele trei drumuri neasfaltate ce vin din valea Someşului Rece. Drumeţii sunt aşteptaţi de cabana "Poieniţa". La gura Şoimului, o cabană găzduieşte vânătorii atraşi de parcul cinegetic din apropiere”, se arată în ghidul întocmit de Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca. 

Traseul prin Valea Ierii. FOTO: http://aselenizare.blogspot.ro

Aselenizare pe Valea Ierii

Traseul a fost descris pe un blog de cicloturism de un biciclist care a făcut excursia în 2010 . „La ora 10 am lasat maşina în Săvădisla şi am pornit spre Valea Ierii (15 km) ca apoi să începem urcarea spre vârf. Spre surprinderea noastră cei 15 km pana in Valea Ierii ne-au luat peste 2 ore pentru că trec peste un deal care ne-a urcat la 1.000 de metri altitudine, loc în care ne-a şi prins prima ploaie a zilei. 

Din vârful căţărării am avut o privelişte deosebita asupra văii Iara, pe care urma sa urcăm spre Muntele Mare. Datorită poziţionării sale - accesibila pe asfalt doar din direcţia Băişoara unde drumul este "bombardat" de cand s-a lucrat la autostrada Transilvania - Valea Ierii este o destinatie numai bună pentru cicloturism. Se mai poate ajunge aici pe bicicleta pe DJ 107 N de pe valea Somesului Rece - mănăstirea Muntele Rece sau din Săvădisla (prin Finişel) - varianta aleasa de noi, dar aceste drumuri sunt neasfaltate”, se arată pe bloc. Vestea bună este că din 2010 şi până astăzi o mare parte din drumurile menţionate au fost reparate. 

„De la intersecţia cu drumul care vine de la Mănăstirea Muntele Rece  am coborât în sat şi am început urcarea spre vârful Muntele Mare. Ca să evităm neplacerile legate de corespondenta dintre harta şi realitate, ne-am consultat cu un localnic în privinţa drumului. Sfaturile acestuia nu au fost foarte incurajatoare, în sensul că: "E mult pana sus" sau "E foarte greu drumul, trebuie sa mergeti pe lângă biciclete". Peisajele sunt superbe, treptat foioasele fac loc coniferelor iar drumul trece pe langa un mic lac de acumulare, Bondureasa, unde câţiva pescari îşi încercau norocul.  Mai sus de lac am avut placerea sa descoperim un apicultor. Instant am decis ca nişte miere ar fi aur curat, si Florin a renunţat la unul din bidonasele de apa in favoarea carburantului. In negocierea cu apicultorul, acesta a incercat sa-şi justufice preţul comparand cu preţul pachetului de ţigari, o strategie foarte bună în general dar care nu a dat roade in cazul nostru, nefiind bolnavi de acest viciu. Drumul trece mai departe pe la cantonul silvic unde e si intersecţia cu paraul Măruţa. Aici se observa ca unele în domenii înca se lucrează cu spor în România”, precizează ciclistul.  

Panoramă superbă pe Muntele Mare

„Mai sus de canton am gasit un izvor iar apoi ne-a prins încă o ploaie sanatoasa, prilej de a mai usura din bagajele cu mancare. Dupa încă câteva sute de metri de mers se termina drumul forestier si noi incepem urcarea spre şaua Prislop unde ar fi trebuit sa întalnim marcajul cu dunga roşie care să ne urce pe vârf si mai apoi sa ne duca in statiune. Din păcate drumul arata cam aşa: din cauza cregilor de la brazii tăiaţi şi a ploilor din ultima vreme drumul era aproape impracticabil cu bicicleta, astfel încât la prima ocazie care ni s-a oferit am cotit stânga pe un drum/poteca în ideea că probabil o să găsim alt drum care sa ne ducă in vârf. Conform rudimentarului gps de care dispuneam si care avea semnal doar in anumite puncte, ne aflam la altitudinea de 1600 de m la nord de vârf. Drumul pe care am cotit stanga merge relativ pe curba de nivel, sub vârful Muntele Mare  şi ne-a oferit o panoramă superbă asupra muntilor din zonă. Spre dezamagirea mea drumul a inceput uşor să coboare înapoi spre Valea Ierii (de unde veneam) aşa că la prima intersecţie am cotit dreapta. Şi acest nou drum ne-a dus până la valea Măruţa, unde din cauza timpului am decis cu regret că cel mai bine ar fi să coborâm pe Măruţa pana la cantonul silvic ilustrat in una din pozele de mai sus şi să ne în toarcem spre casă pe drumul pe care am venit. Ca o concluzie zona este superbă, buna pentru cicloturişti cu un pic de antrenament. Traseul iniţial ales ar fi parcurs mai bine in 2 zile, pentru traseu de o zi aş recomanda plecarea din satul Valea Ierii”, arată ciclistul. 

Paradisul Valea Ierii

Valea Ierii este o arie protejată (sit de importanţă comunitară - SCI) situată în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul sud-vestic al judeţului Cluj.  Aria naturală a fost declarată sit de importanţă comunitară în 2007  şi se întinde pe o suprafaţă de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajişti naturale, păşuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec şi păduri în tranziţie. 

Valea Ierii reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munţilor Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum şi Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; şi protejază o gamă faunistică şi floristică variată.  

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos), lup cenuşiu (Canis lupus) râs (Lynx lynx) şi vidra de râu (Lutra lutra); zglăvoacă (un peşte din specia Cottus gobio); ivoraşul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata aflată pe lista roşie a IUCN[10] şi tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis); precum şi un coleopter din specia Lucanus cervus (rădaşcă).

Cazarea se paote face la una dintre cele mai interesante pensiuni din Apuseni, pensiunea Lara. 

Atracţii turistice din zonă 

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural şi turistic, astfel:

• Biserica de lemn din Măgura Ierii 
• Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Buru, construcţie 1860.
• Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii, construcţie 1910. 
• Biserica de lemn „Sfinţii Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcţie 1769. 
• Biserica de lemn din Lungeşti
• Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric. 
• Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Ocolişel, construcţie 1852, monument istoric.
• Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihaiil şi Gavriil” din satul Surduc, construcţie 1758, monument istoric. 
• Biserica unitariană din satul Iara, construcţie secolul al XIII-lea, monument istoric. 
• Cetatea Liteni, construcţie secolul al XIV-lea, monument istoric.
• Conacul „Beldi” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric. 
• Conacul „Kemény” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric.
• Conacul „Teleki” din Iara, construcţie secolul al XIX-lea, monument istoric.
• Situl arheologic de la Iara (Epoca romană, Preistorie). 
• Rezervaţia naturală Cheile Runcului

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă

Două minunăţii ale naturii văzute de pe bicicletă: „monştrii“ de stană din pădure şi Cheile Turzii

Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres

VIDEO Cheile Turzii văzute de sus. Imagini de o frumuseţe inegalabilă, însoţite de sunete reale de păsări

FOTO VIDEO „Minunea SF“ a Clujului, Salina Turda, inclusă de americani în topul locurilor incredibile din lume care merită vizitate

→

Imaginea 1/6: valea ierii