Excursie pe bicicletă, printre dealurile Buzăului. Popasuri: fântâna lui Mihai Viteazul şi poiana cu sculpturi
0
Un circuit de cicloturism extrem de tentant, care poate fi parcurs într-o singură zi, este propus amatorilor de excursii pe două roţi de către membrii clubului XC Riders Buzău, în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“. Este vorba despre un traseu lejer, de aproximativ 60 de kilometri, al cărui punct de plecare este staţiunea buzoiană Sărata Monteoru.
Circuitul buzoian de cicloturism are puţine porţiuni cu grad ridicat de dificultate iar cea mai mare parte a traseului se parcurge pe asfalt.
Iată itinerariul de cicloturism propus pentru campania “ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“: Sărata Monteoru, Merei, (DJ205) Ciobănoaia, Zoreşti, Verneşti, (DN10) Cândeşti, Sătuc, Unguriu, (DN10) Măgura, Ciolanu, (DJ203G) Haleş, Izvorul, Leiculeşti, Sărata Monteoru.
Experimentaţii bikeri din clubul XC Riders din Buzău ne oferă şi câteva date tehnice, de mare ajutor înainte de a pleca în aventura pe bicicletă. ”Traseul se poate face în ritm recreativ, pe durata unei zile, atât cu un mountaine bike, cât şi cu o cursieră. Se pleacă de dimineaţă iar până seara turul este complet şi se revine la locul de cazare. Sunt puncte de hidratare la Mănăstirea Ciolanu, dar şi pe DN 10, în zona Măgura. Cea mai grea zonă din Măgura către Ciolanu şi din Leiculeşti către Sărata Monteoru. E un traseu de şosea care poate fi parcursă cu orice tip de bicicletă. Până la mănăstirea Ciolanu şi până la Tabăra de Sculptură sunt nişte urcări de grad mediu spre greu şi la fel e din Leiculeşti spre Sărata Monteoru”, explică Dan Florianu, de la XC Riders Buzău.
Punct de plecare, staţiunea Sărata Monteoru
Până la Sărata Monteoru poţi ajunge cu trenul, din Bucureşti sau din municipiul Buzău, numai cu garnituri care au oprire în staţia Ulmeni. De asemenea, poţi ajunge cu autoturismul, atât dinspre Pietroasele, pe Drumul Vinului, dar şi din DN 1B Buzău- Ploieşti, pe DJ 203G Merei- Sărata Monteoru. Staţiunea cu o mie de locuitori situată într-o zonă colinară, liniştită, înconjurată de păduri şi vegetaţie bogată are o ofertă generoasă la pensiuni, unde te poţi caza, dacă ai planuri să înnoptezi în zonă, cu 60 de lei, până la 100 de lei pe noapte.
Chiar staţiunea Sărata Monteoru, locul de pornire pe traseul de cicloturism, este generos în obiective demne de vizitat. Poţi admira Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, construită de Grigore Monteoru în 1876, Parcul Dendrologic, de peste două hectare, conceput în stil „englezesc”, care cuprinde arbori din specii autohtone şi specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia. Mai poţi vizita Vila Monteoru, construită în 1888, capela familiei Monteoru, întemeietorii staţiunii, construită în 1902-1903 de arhitectul Eduard Honzik şi pictată de Costin Petrescu, pictorul Casei Regale a României.
În numai câteva minute de pedalat, poţi ajunge uşor la Mina de Petrol, unică în Europa, aici, extracţia ţiţeiului făcându-se prin galerii. Puturile ajung până la adâncimea de 320 de metri.
De fapt, poţi face o încălzire înaintea turului de bicicletă, plecând în scurte călătorii pe raza comunei Merei, în centrul căreia se află staţiunea Sărata Monteoru. Aici se află numeroase obiective incluse pe lista monumentelor istorice din judeţul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puţului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor şi situl de la Movila de la Baltă, ambele lângă Lipia, aşezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migraţiilor de la sud de satul Ogrăzile şi amplul sit arheologic de la Nenciuleşti.
În satul Ciobănoaia, poţi face un popas pentru odihnă dar şi pentru o scurtă vizită în cel mai vechi lăcaş de cult de pe teritoriul comunei Merei. Este vorba despre Biserica Sf. Pantelimon, construită din lemn în secolul al XVIII-lea de către căpitanul Constantin Bencescu şi soţia sa, Stana.
Urmează parcurgerea itinerariului prin Zoreşti, Verneşti, unde se face joncţiunea cu DN10, la Cândeşti, apoi Sătuc, Unguriu şi Măgura. Aici este primul punct de hidratare şi, după caz, de servit masa. Un complex turistic se află chiar în vecinătatea unui monument cu o încărcătură istorică importantă, ”Fântâna lui Mihai Viteazul”, care a fost ridicată în anul 1975.
Monumentul a fost creat la împlinirea a 375 de ani de la trecerea domnitorului Mihai Viteazul pe Valea Buzăului, spre Ardeal. Monumentul marchează locul unde domnitorul şi oastea sa au poposit pentru o noapte, în octombrie 1599. A fost realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre iniţiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura, obiectiv aflat şi el în circuitul de cicloturism.
Mănăstirea Ciolanu, punct de hidratare
Urmează a doua parte a turului, către Ciolanu, (DJ203G) Haleş, Izvorul, Leiculeşti şi, din nou, Sărata Monteoru. Un punct de oprire este Mănăstirea Ciolanu, care este localizată la aproximativ 25 de kilometri distanţă de Sărata Monteoru. Aici se poate face hidratarea de la o cişmea din curtea lăcaşului ortodox.
Mănăstirea Ciolanu este singura dintre aşezările monahale din judeţului Buzau atestată documentar încă din secolul al 16-lea. Are două biserici, situate la o distanţă de o sută de metri între ele. Aici există şi un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult şi veşminte religioase.
Cladirea bisericii din vale datează din 1828, fiind clădită de episcopul Chesarie al Buzăului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesantă. Intrarea sobră, impozantă, căsuţele care formează incinta mănăstirii, biserica mare, cimitirul în miniatură şi liniştea formează un tot unitar.
Mănăstirea are în vecinătatea ei unul dintre cele mai importante obiective turistice din traseul nostru de cicloturism, Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, realizată în perioada 1970 - 1985. Este imposibil să nu observi mulţimea de figuri din piatră care ocupă pajiştile pe o parte şi de cealaltă a drumului.
În cei 16 ani, cât a funcţionat tabăra, la Măgura au lucrat 163 de sculptori, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în piatră, donate judeţului de către creatori, în cadrul unei festivităţi, reprezentând cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm
Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania
FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj
FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei
FOTO VIDEO Invincibila Cetate de Scaun reface atmosfera perioadei de glorie a Moldovei
FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica
FOTO VIDEO Munţii Rarău - Giumalău, ţinut de poveste. Legenda uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei
FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea
Se încarcă comentariile...
