Un proiect unic în România: statul sprijină sute de copii expuși abandonului, abuzului și sărăciei, cu fonduri europene

Peste 10.000 de copii ajung anual în grija statului, fie pentru că sunt abuzați în familie, fie pentru că părinții nu îi pot îngriji din cauza sărăciei. Pentru a preveni separarea copiilor de familie, într-unul dintre cele mai sărace județe din țară a fost lansat un proiect unic în România, care dă rezultate.

Copii de la centrul de zi din Hilișeu Cloșca Foto: cosmin zamfirache

"Am fugit de acasă... că era panaramă (n.r. gălăgie, scandal). Se luau toată ziua de gât de la bani. Că nu-s, că ce-ai făcut cu dânșii, ai băut bere, rachiu. Și tot așa. Și nici eu nu aveam nimic. Nici adidași, nici un trening oleacă acolo. Numai de la second (n.r. second-hand), și acelea cam ciorsăite (n.r. uzate), că atâția erau banii. Și am plecat să fac bani. Am fugit de acasă. M-au prins cu poliția și am ajuns la centru. Mi-a fost bine. Am primit și trening, și telefon de la o doamnă. Dar tot nu era ca acasă. Așa, cu panaramă cum era", spune un copil de 12 ani.

Este povestea lui Bogdan (n.r. prenumele copilului nu este real), un puști de 12 ani care a plecat să se angajeze ca argat la o stână pentru a câștiga suficienți bani să-și cumpere o pereche de adidași și un trening de la magazinul chinezesc. Își dorea și un telefon, ca să vorbească cu vărul lui plecat în străinătate. Se gândea că poate îi găsește un loc de muncă.

La 12 ani, când ar fi trebuit să se joace, să viseze și să învețe, Bogdan avea deja grijile unui adult. Ca el, mii de copii din România ajung anual în grija statului. Unii fug de acasă, împinși de sărăcie sau de bătăi. Alții sunt abuzați și găsiți de reprezentanții autorităților în condiții în care niciun copil nu ar trebui să trăiască.

Odată ajunși în grija statului, mulți dintre acești copii trăiesc cu dorul de casă, de frați sau de părintele care se purtase mai omenos cu ei.

Situația este deosebit de gravă în județele sărace, mai ales în mediul rural. În Botoșani, unul dintre cele mai sărace județe din România, autoritățile au lansat un proiect unic în țară, prin care încearcă să împiedice separarea familiilor din cauza sărăciei și a lipsei de educație.

Cu ajutorul fondurilor europene, instituțiile implicate și-au propus să aducă acești copii acasă, să-i învețe pe părinți cum să aibă grijă de ei și să prevină abuzul și separarea. Proiectul reunește instituții publice, asociații și autorități locale. Au fost amenajate centre, au fost identificate familiile vulnerabile și au fost oferite sute de ore de consiliere, terapie și educație. După un an, rezultatele încep să se vadă.

Statul român, mamă și tată pentru 10.000 de copii anual

Conform statisticilor oficiale, aproximativ 10.000 de copii intră anual în sistemul de protecție a copilului din România. Ajung, așadar, în grija statului. Printre principalele cauze se numără sărăcia extremă, abandonul și lipsa de educație a părinților.

Un studiu realizat în vara anului 2022, cu sprijinul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale, a analizat motivele pentru care copiii ajung în grija statului. Cei mai mulți, peste 55%, sunt neglijați, abuzați și exploatați. Ceilalți ajung în sistem fiindcă părinții sunt prea săraci pentru a-i întreține.

Potrivit studiului, 90% dintre copiii aflați în sistemul de protecție au părinți. Familiile fie nu îi mai doresc, fie nu mai pot avea grijă de ei. În cazurile grave, copiii sunt abuzați, inclusiv pe fondul consumului de alcool.

Majoritatea cazurilor provin din mediul rural, din comunități foarte sărace, cu un nivel scăzut de educație și acces limitat la servicii și activități culturale. În județe precum Botoșani, sărăcia este una dintre principalele probleme, alături de consumul excesiv de alcool și de abuz.

Lăcrămioara Radu, șefă de serviciu în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), explică faptul că, după instituirea unei măsuri de protecție, obiectivul este, de cele mai multe ori, reintegrarea copilului în familie, dacă aceasta îi poate oferi un mediu sigur.

"După instaurarea măsurii de protecție pentru un copil, se stabilește un plan de intervenție personalizat. Finalitatea acelui plan de intervenție personalizat este, de cele mai multe ori, reintegrarea în familia naturală. Adică acordăm servicii copiilor și părinților cu scopul revenirii copiilor, într-un timp cât mai scurt, în familia naturală. Pentru că cel mai stabil mediu pentru un copil și cel mai securizant mediu pentru un copil ar trebui să fie familia naturală", precizează Lăcrămioara Radu.

Copilul este însă reintegrat în familie numai dacă părinții îndeplinesc mai multe condiții.

"Depinde de mai mulți factori, dar cei esențiali sunt cei care țin de capacitatea de a acorda un suport stabil copilului. Să nu fie un mediu conflictual, un mediu cu violență în familie, un mediu în care copilul să fie abuzat. Și, de asemenea, contează și mediul acesta fizic: să aibă unde locui, să aibă în preajmă ceea ce-i trebuie imediat", adaugă Lăcrămioara Radu.

Pentru multe dintre familiile ai căror copii ajung în grija statului, este greu să se redreseze fără ajutor și să îndeplinească cerințele necesare revenirii acestora acasă. Studiul a identificat și lipsa infrastructurii și a măsurilor adecvate pentru prevenirea separării copilului de familie și pentru reintegrarea sa:

"Centrele de zi pentru familia cu copii sunt foarte rare în mediul rural (doar 20 de comune cu 20 de centre) și în orașe (numai 6 orașe cu 6 centre). Chiar și la nivelul municipiilor, doar 27 de municipii dispun de un total de 35 de centre de zi pentru familia cu copii."

Un proiect pentru prevenirea separării copiilor de familie

În acest context, în județul Botoșani a fost lansat un proiect unic în România. Se numește CARE și a fost inițiat anul trecut de DGASPC Botoșani, în parteneriat cu Asociația Institutul Bucovina și cu primării din județ.

CARE este prescurtarea de la "Comunitate Activă pentru sprijin și Reintegrare Echitabilă". Cu o finanțare europeană de peste 9,9 milioane de lei, instituțiile și autoritățile implicate vor să prevină separarea de familie a 235 de copii care trăiesc în sărăcie. În plus, urmăresc reintegrarea în familie a copiilor ajunși în grija statului.

"Sunt 235 de copii care trăiesc în sărăcie, aflați în risc de separare de familie, pentru care vor fi implementate măsuri de sprijin în vederea prevenirii separării", precizează reprezentanții DGASPC Botoșani.

Copiii beneficiază de serviciile unor centre de zi, unde primesc sprijin pe care părinții nu li-l pot oferi acasă. Sunt ajutați la teme, primesc hrană și consiliere psihologică, învață regulile de igienă și participă la activități culturale.

"Sunt implicate nouă centre de zi, în nouă UAT-uri, în care acordăm servicii copiilor aflați în diverse situații de vulnerabilitate. Și anume: copii cu părinți plecați în străinătate, copii care sunt în prag de separare de părinți, copii cu tulburări de comportament, copii în educația cărora trebuie să intervenim cu suport. Și aceasta se poate face în cadrul centrelor de zi. Primesc o masă caldă, își fac temele, dar și alte activități care țin de dezvoltarea lor personală. Au fost în tabere, în excursii, la concerte, la teatru", precizează Lăcrămioara Radu.

"Le oferim noi tot ce trebuie, numai să prevenim separarea copilului de familie sau abuzul", spune Sergiu Gătej, asistent social coordonator în cadrul Asociației Institutul Bucovina.

"Și mă gândeam că l-am născut să-l condamn la sărăcie"

Iuliana are 26 de ani și este mamă singură. Își crește cum poate băiețelul, elev în clasa pregătitoare. A avut momente de descurajare, în care se întreba cum va face față.

"Sunt mamă singură. Este foarte greu. Eu am avut noroc că stau cu mama și cu tata. Dar este greu și pentru ei. Trăim la țară, nu prea sunt venituri, doar din animale. Am stat de multe ori și am plâns. Mă uitam la el cum se joacă și mă gândeam că l-am născut să-l condamn la sărăcie. Dar a venit șansa asta. Copilul meu este ajutat. Eu muncesc. Învață bine. Este bine", mărturisește femeia.

La centrul de zi din Hilișeu-Cloșca, sat din comuna Hilișeu-Horia, peste 40 de copii primesc consiliere, hrană și ajutor la teme. Majoritatea au rezultate tot mai bune la școală.

"Am trei nepoți. Învață tot mai bine. Doamne ajută, că numai școala îi salvează și îi ajută. Le-a salvat soarta", mărturisește o bunică venită să-și ia nepoții de la centru.

"Realizăm împreună cu ceilalți experți educaționali și cu copiii activități de învățare, de recreere. Proiectul oferă o șansă importantă acestor copii. Mai mult decât atât, în cadrul proiectului, copiii au creat o mare familie. Au legat prietenii, se simt bine, protejați, apreciați, respectați, importanți. Așa cum merită să se simtă fiecare copil", precizează Iuliana Pompaș, directoarea centrului de zi din Hilișeu-Cloșca.

"Am lucrat pentru revenirea lor în familie"

Una dintre principalele componente ale proiectului este reintegrarea în familie a copiilor aflați în grija statului. Procesul este dificil, deoarece familiile trebuie să îndeplinească cerințele legale și să le ofere copiilor condiții sigure, evaluate de DGASPC.

Și în această etapă au fost investite fonduri și timp, iar rezultatele încep să se vadă: 35 de copii au revenit în familiile lor.

"Am identificat 35 de copii reveniți în familia naturală după ce au beneficiat de o măsură de protecție. Cei mai mulți dintre ei au trecut prin centrul de primire a copilului în regim de urgență. Au venit din mai multe motive: abuzați, fugiți de acasă, copii politraumatizați. Am lucrat pentru revenirea lor în familie, iar în cadrul proiectului acordăm niște servicii care înseamnă mai mult decât consiliere și suport. Timp de șase luni, copiii și familiile acestora au fost cuprinși într-un program de suport material, constând în produse alimentare și lemne de foc", precizează Lăcrămioara Radu.

Proiectul continuă încă un an.