Arborii bolnavi pot fi diagnosticaţi cu un dispozitiv de ultimă generaţie. Cum funcţionează un tomograf pentru copaci
0Un inginer silvic din Baia Mare, pasionat de natură şi tot ce oferă ea, a achiziţionat prin programul Start Up Plus un tomograf pentru arbori. Dispozitivul, printr-o examinare rapidă de 15 de minute, ajută la identificarea arborilor bolnavi, care trebuie tăiaţi sau toaletaţi, evitându-se tăierea de arbori sănătoşi.
Lia Leşan este inginer silvic de aproximativ 15 ani şi în urmă cu doi ani a auzit prima dată despre un tomograf de copaci.
„Acum 2 ani am trăit, efectiv, un şoc, în momentul în care prietena mea – economist de profesie - m-a sunat să mă întrebe «ce-i ăla tomograf de copaci?». Văzuse la ştiri că, în urma vânturilor puternice din septembrie 2017, care făcuseră ravagii în partea de Vest a ţării, Primăria Oradea contactase o firmă din Ungaria care să-i «tomografieze» arborii din parcuri şi de pe aliniamentele stradale, pentru a preîntâmpina alte nenorociri faţă de cele întâmplate atunci. Am început să adun informaţii despre acest aparat. În limba română nu am găsit nimic. Zero. În limba engleză, în schimb, mi s-a deschis o altă lume: am aflat că în unele ţări europene există chiar obligativitatea ca cei care răspund de parcuri să ia toate măsurile pentru siguranţa populaţiei şi a bunurilor acesteia prin verificarea periodică a stării de sănătate a arborilor, cea mai sigură evaluare fiind dată tocmai de către acest tomograf”, spune Lia Leşan.
Pentru că achiziţia tomografului pentru copaci implica un efort financiar ridicat, 30.000 de euro, inginerul silvic a depus un proiect pe Start Up Plus, plan care a fost aprobat spre finanţare.
„Metodele anterioare de detectare a putregaiului erau invazive pentru copac, deoarece găurile făcute cu burghiul Pressler vătăma semnificativ copacul testat. Tomograful acustic este practic complet inofensiv. Acesta foloseşte doar cuie mici pentru a penetra scoarţa şi pentru a face contact cu lemnul. Cu ajutorul noului echipament se identifică arborii bolnavi, care trebuie tăiaţi sau toaletaţi, evitându-se totodată tăierea de arbori sănătoşi. Avem, aşadar, la dispoziţie o metodă non-invazivă de evaluare a arborilor, printr-o examinare rapidă (durează cca 15 minute o evaluare), în urma căreia obţinem informaţii suplimentare faţă de inspecţia vizuală, respectiv dovada testării prin printarea reprezentării vizuale a secţiunii studiate”, spune Lia Leşan.
Cum funcţionează tomograful pentru copaci
Potrivit Liei Leşan, prima tomogramă (alb - negru) înregistrată a unui arbore a fost făcută în anul 1998, în Germania, în urma colaborării dintre un grup de ingineri fizicieni şi a unui grup care gestiona probleme de mediu. Rezultatul a fost prezentat public în septembrie 1999, acum 20 de ani. De-a lungul timpului, soft-ul şi echipamentul fizic au suferit îmbunătăţiri considerabile, astfel că astăzi beneficiem de o reprezentare color şi multe alte funcţii care aduc plus-valoare raportului final.
Tomograful acustic este conceput pentru a detecta dimensiunea şi localizarea putregaiului şi a golurilor din trunchiul unui copac într-un mod care nu e distructiv. Determinarea se face în baza unor măsurători ale vitezei sunetului cu ajutorul mai multor senzori amplasaţi în jurul trunchiului. Principiul de bază al măsurătorilor este acela că viteza sunetului scade dacă există un gol între doi senzori.
„Echipamentul pe care îl deţinem are în dotare un număr de 12 senzori, care se ancorează de trunchiul arborelui în zona care ne interesează. Procedura de testare este întreprinsă de către un specialist în arbori instruit şi cu experienţă. Tomograful reprezintă un sistem care măsoară viteza de deplasare a sunetului prin lemn. Întrucât unda sonoră este constantă în lemnul masiv, se pot face măsurători între un punct al trunchiului şi altul. În cazul în care, între punctele de testare există putregai, atunci unda sonoră măsurată este mai redusă. Software-ul calculează toate datele înregistrate într-un test complet şi generează o imagine denumită tomograf. Ulterior, putem interpreta imaginea tomograf, ţinând cont de arborele în sine şi de factorii de jur”, a declarat Lia Leşan.
În funcţie de specie, arborii pot fi afectaţi diferit de către diverşi dăunători. Poate fi vorba despre defoliatori, insecte care atacă lemnul sau între scoarţă si lemn sau ciuperci. În cazul arborilor din parcuri şi din curţile şcolilor, în general, este vorba despre declinul fiziologic care se instaleaza după o anumită vârstă, care raportat la specia care interesează poate fi 50 – 60 de ani, dar totodată poate fi şi 200 de ani.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
