Mărturia unui reputat istoric: „România este o ţară a influenţelor culturale diverse“

Doctor în istorie, arădeanul Antoniu Martin și-a propus să promoveze un alt reputat istoric din zona de vest a țării: Victor Neumann (70 de ani), un profesor recunoscut pe plan național și internațional.

Victor Neumann este un reputat istoric FOTO arhivă personală

Victor Neumann are numeroase cărți publicate în țară și străinătate. Doctor în istorie, arădeanu Antoniu Martin i-a adresat numeroase întrebări pe care le va împărtăși cu cititorii ziarului Adevărul.

Astfel, aflăm că Victor Neumann este perceput ca un român-universal, iar împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen a inițiat la Universitatea din Timișoara o școală doctorală internațională de istorie conceptuală. A gândit un program atât pentru studenți, cât și pentru profesori și colaboratori.

Antoniu Martin ne atrage atenția că din cercetările și publicațiile lui Victor Neumann reiese fără echivoc identitatea specifică a Banatului, ca spațiu al interferențelor.

„Într-adevăr, am gândit și scris ca un român-universal. Sau, ca un român-european, așa cum rezultă din multe pagini și paragrafe a uneia dintre cărțile mele mult citate, Tentația lui Homo Europaeus (recent a ajuns la a cincea ediție în limba română și la a doua în limba engleză). M-au interesat dintotdeauna punțile de legătură ale României cu alte regiuni și state de pe continent, cu alte culturi, ideile și faptele istorice și politice românești și europene au fost și au rămas temele cercetărilor și studiilor proprii”, spune profesorul Victor Neumann.

Antoniu Martin este doctorul în istorie din Arad Foto arhivă personală

Acesta specifică că Banatul istoric e un exemplu inconfundabil al convergențelor religioase, culturale, mentale. A fost un experiment al politicilor Europei Centrale în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

„Remarcabil e faptul că identitatea regională s-a conturat în jurul amalgamului de limbi și culturi care s-au întâlnit în acest spațiu. Chiar dacă urmele vechii arhitecturi și al coabitării multiculturale sunt încă vizibile, Banatul de astăzi are o fizionomie diferită. Aceasta pentru că statele construite după primul război au fost mai puțin sau deloc interesate de organizarea administrativă în funcție de particularitățile regionale, de conservarea patrimoniului și de valorificarea moștenirilor. Trăsăturile dominante ale timpului trecut se regăsesc la nivelul unor familii, a unor persoane sau grupuscule”, mai adaugă profesorul.

Dosar de candidatură

Colaborând cu soția sa, Simona Neumann, la elaborarea dosarului de cadidatură pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii și formulând conceptul „Luminează orașul prin tine“, Victor Neumann a sperat să readucă în actualitate setul de valori ce a contribuit la formarea clasei de mijloc.

A sperat că o mare parte dintre contemporanii care au trăit în întunericul regimului național-comunist li vor alătura în acest demers. Parțial, așa s-a și întîmplat. Proiectul a fost gândit astfel încât să repună în mișcare comunitățile locală și regională, apropiindu-le de vechile și noile idealuri culturale și identitare europene. 

„Cred că Banatul, la fel ca alte regiuni ale României, va reuși să-și păstreze ceva din profilul de altădată deândată ce vor fi încurajate și dezvoltate administrațiile locale, înlocuind politicile centraliste cu deciziile competente și autonome”, a adăugat Victor Neumann.

„Am gândit un program atât pentru studenți, cât și pentru profesori și colaboratori. Am avut în vedere cercetarea conceptelor pornind de la ideea că știinţa istoriei şi a culturii politice din România va fi câştigată prin promovarea acerstei subdiscipline. Am considerat că procesul integrării europene a României se poate realiza mai ales prin formarea unei conştiinţe sociale convergente cu Europa. Tradiţia istoriei literare şi a istoriei limbii române e una apreciabilă. La fel de adevărat este că îmbogăţirea cercetării şi înţelegerii trecutului prin metoda «istoriei conceptuale» vine în întâmpinarea aspiraţiilor timpului prezent. Prin deconstrucţia conceptelor, noua abordare caută să contribuie la «demitizarea trecutului», la reformarea limbajelor şi la aflarea soluţiilor pentru viitor”, a menționat Neumann.