Tragedia pe care autoritățile o numesc „situație ciudată”. Cine e de vină când stâncile ucid pe șoselele din țară?

Mentenanță defectuoasă sau un accident imposibil de prevenit? În timp ce Asociația Pro Infrastructură susține că bolovanul care a ucis un șofer pe Valea Oltului a căzut din cauza plaselor de protecție vechi sau lipsă, CNAIR ridică din umeri și pasează vina spre administratorii fondului forestier, invocând faptul că sectorul respectiv „nu a avut niciodată probleme”, iar tăierea copacilor pentru montarea barierelor ar fi necesitat avize greu de obținut.

Grav accident de circulație pe Valea Oltului. FOTO: ISU Sibiu

Femeia de 36 ani aflată la volan a reușit să se autoevacueze și a scăpat nevătămată. Pasagerul a rămas încarcerat, iar în ciuda intervenției echipajelor ISU și a elicopterului SMURD, medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Anchetatorii încearcă să stabilească exact de unde s-a desprins piatra care a lovit autoturismul de pe Valea Oltului. Potrivit reprezentanților CNAIR, este vorba despre o piatră de aproximativ 40 de centimetri, iar unul dintre aspectele care ridică cele mai multe semne de întrebare este traseul urmat până la impact.

„În acest moment, poliția este la fața locului și încearcă să stabilească de unde provine piatra. Vorbim despre o bucată de aproximativ 40 de centimetri, care poate fi ridicată de o persoană. Până nu avem concluziile cercetării, este greu să formulăm o explicație clară. Din estimările noastre, piatra a venit de la o înălțime destul de mare. Nu a căzut lângă marginea drumului, ci a ajuns pe banda dinspre râu, ceea ce înseamnă că a avut o traiectorie neobișnuită", a declarat pentru Adevărul Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Pro Infrastructură: Problema ar putea fi starea plaselor de protecție

Președintele Asociației Pro Infrastructură spune că, din informațiile disponibile până acum, accidentul nu pare să aibă legătură cu șantierul Autostrăzii Sibiu-Pitești. În opinia sa, o explicație mult mai probabilă este starea sistemelor de protecție montate pe versanții de pe Valea Oltului, unele dintre ele vechi și înlocuite etapizat în ultimii ani.

„Din ceea ce am văzut până acum, este un eveniment nefericit care, în proporție de 99,99%, nu are legătură cu lucrările constructorului sau cu șantierul autostrăzii. Este posibil, însă, ca problema să țină de starea vechilor plase de protecție. Nu știm dacă au cedat sau dacă în acel loc nici măcar nu existau. Din câte îmi amintesc, în urmă cu aproximativ o lună încă se lucra în câteva puncte la înlocuirea plaselor. Vorbim despre acele plase vechi de pe Valea Oltului, la care se lucrează de ani de zile. Scenariul cel mai probabil este că au cedat niște plase foarte vechi sau că în acel punct ele lipseau complet. Este, așadar, o problemă de mentenanță, nu una legată de construcția autostrăzii", a subliniat analistul.

CNAIR: „Zona nu a mai avut căderi de pietre”

O explicație diferită vine din partea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, spune că sectorul în care s-a produs accidentul nu era cunoscut ca o zonă cu risc de căderi de pietre și susține că vegetația de pe versant ar fi trebuit să reducă un astfel de pericol. În același timp, reprezentantul CNAIR afirmă că montarea unor sisteme suplimentare de protecție într-o zonă împădurită ar presupune defrișări care ar necesita avize de mediu, iar dacă piatra provine din fondul forestier, responsabilitatea verificării versantului aparține administratorului acestuia.

„Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât în acel sector nu au existat niciodată căderi de pietre. Zona este împădurită, iar vegetația ar fi trebuit să oprească sau măcar să încetinească orice piatră desprinsă de pe versant. Noi nu putem monta acolo plase sau bariere de protecție, pentru că ar însemna defrișarea pădurii, lucru care nu cred că ar putea fi autorizat din punct de vedere al legislației de mediu. Dacă provine de mai sus, din pădure, atunci responsabilitatea reviziilor aparține administratorului fondului forestier. Dacă noi am tăia un copac instabil fără aprobările necesare, am risca inclusiv un dosar penal", a explicat Alin Șerbănescu.

Lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești vor aduce noi provocări pe Valea Oltului

Dincolo de tragedia de marți, Ionuț Ciurea avertizează că Valea Oltului va deveni și mai dificil de gestionat pe măsură ce avansează lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești. Pe mai multe sectoare, viitoarea autostradă va fi construită chiar deasupra DN7, ceea ce înseamnă că excavațiile și consolidările se vor desfășura deasupra unuia dintre cele mai circulate drumuri din România. În opinia sa, acest lucru va impune restricții de circulație și chiar închideri temporare ale drumului, în funcție de riscurile identificate.

„Sunt foarte multe sectoare în care viitoarea autostradă este practic lipită de versant, chiar deasupra DN7. În acele zone se va săpa în versant și se va lucra efectiv deasupra traficului. Nu văd cum s-ar putea desfășura lucrările în condiții de deplină siguranță. Cred că, pe măsură ce se va lucra în aceste zone, DN7 va fi restricționat sau chiar închis temporar, în funcție de evaluările de risc. Din punctul meu de vedere, acesta este chiar un punct mai critic decât tunelurile, pentru că versanții sunt expuși permanent ciclurilor de îngheț-dezgheț, ploilor și traficului. Va fi una dintre cele mai dificile etape ale proiectului", a subliniat analistul.

Tragedii similare pe drumurile din România

Accidentul de pe Valea Oltului nu este singular. În 2022, un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism care circula pe DN66, în Defileul Jiului, la Bumbești-Jiu, iar șoferul și-a pierdut viața.

În 2024, un politician din Arad, în vârstă de 34 de ani, a fost grav rănit după ce o piatră căzută de pe versant a lovit mașina în care se afla, în apropierea localității Gurahonț.