Zota: Agenţia Naţională de Transplant are nevoie de suplimentarea personalului, se lucrează cu 5 angajaţi
0
Coordonatorul naţional de transplant, Victor Zota, consideră că reorganizarea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), anunţată de ministrul Eugen Nicolăescu, ar trebui să însemne angajarea de oameni, în condiţiile în care acum se lucrează cu cinci angajaţi. Zota susţine că „s-ar dori o reorganizare a ANT prin desfiinţare“.
Întrebat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, cum comentează declaraţiile ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, referitoare la reorganizarea ANT pe motiv că această instituţie este birocratică, Victor Zota a spus că nu ştie "în ce măsură poate fi birocratică o agenţie cu cinci angajaţi", transmite corespondentul Mediafax.
"Eu nu am înţeles foarte clar declaraţia domnului ministru Nicolăescu, credeam că a înţeles activitatea pe care o desfăşurăm la ANT cu cinci angajaţi. Am înţeles că ne va sprijini să reangajăm personal, să avem fondurile necesare pentru a ne desfăşura activitatea şi să se pună la punct cadrul legislativ, distrus de o OUG de anul trecut. Legat de birocraţie, nu ştiu în ce măsură poate fi birocratică o agenţie cu cinci angajaţi. Am auzit că s-ar dori o reorganizare a ANT prin desfiinţare, dar nu cunosc propunerile. Această reorganizare trebuie să însemne angajarea unui număr suplimentar de oameni la ANT, care să lucreze şi să poată coordona activitatea pe întreg teritoriul ţării. Legea ne dă dreptul la 50 de posturi. Asta este reorganizarea pe care o vedem noi, dar nu ştiu cum vede Ministerul Sănătăţii acest proces", a spus Zota.
Potrivit acestuia, realizările ANT "sunt evidente, iar munca agenţiei ar trebui apreciată".
Anunţuri privind reorganizarea făcute de ministrul Sănătăţii
Agenţia Naţională de Transplant (ANT) va fi reorganizată, odată cu celelalte instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii, întrucât are multe deficienţe, declara, marţi, ministrul Eugen Nicolăescu.
"Agenţia Naţională de Transplant, din punctul meu de vedere, funcţionează ca o instituţie birocratică. Nu este o instituţie care să prognozeze, care să ajute la elaborarea programelor, care să monitorizeze şi să ţină registrul de transplant aşa cum ar fi normal în orice ţară civilizată. Drept pentru care, având aşa de multe deficienţe, trebuie reorganzaţi", explica ministrul Sănătăţii, răpunzând la o întrebare privind intenţia de reorganizare a ANT, marţi, la conferinţa "Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia", relatează Mediafax.
100 de pacienţi pe lista de aşteptare la Târgu Mureş
Pe de altă parte, Radu Deac, membru al Consiliului Ştiinţific al ANT, afirmă că reluarea activităţii de transplant cardiac la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, sistată în 2011, este "o chestiune iminentă", iar în momentul în care apare un donator potrivit se va face primul transplant, potrivit Mediafax.
Prezent de asemenea la Cluj-Napoca, Deac a declarat că pe lista lungă de aşteptare pentru transplant de cord a Institutului din Târgu Mureş figurează aproximativ 100 de pacienţi.
"Reluarea activităţii de transplant cardiac la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş este o chestiune iminentă, fiind efectuate toate pregătirile. Activitatea este condusă de dr. Horaţiu Suciu, reluarea transplantului fiind aşteptată de pacienţii de pe listele de aşteptare. În orice moment, când apare un donator potrivit, se va face primul transplant. Faţă de alte tipuri de transplant, cel de cord este mai complicat pentru că este obligatorie respectarea unei vârste tinere. Nu se poate transplanta o inimă de 50 de ani la un pacient de 20 de ani, ci exact invers. Pe lista lungă de aşteptare sunt circa 100 de pacienţi evaluaţi, iar pe lista scurtă, oricare dintre cei 30 de pacienţi este acceptat pentru procedura de transplant şi, în funcţie de grupa sanguină, compatibilitate tisulară, dimensiunile corporale, se alege un receptor", a spus Deac, care este şi chirurg cardio-vascular la Târgu Mureş.
Operaţiile de transplant de cord la Târgu Mureş au fost sistate în 2011, iar în anii de dinainte de întrerupere au fost efectuate peste 50 de transplanturi cardiace.
Numărul donatorilor de organe pentru transplant a scăzut după cazul „Arşinel“, de la şapte la trei pe săptămână, a declarat marţi coordonatorul naţional de transplant, dr. Victor Zota. Acesta a mai precizat că, peste 3600 de români sunt pe listele de aşteptare pentru transplant, dar decizia privind operaţia aparţine chirurgului. Actorul Alexandru Arşinel a fost supus unui transplant renal la sfârşitul lunii august.
Transplantul de rinichi suferit de Alexandru Arşinel la Cluj s-a transformat într-un scandal naţional. Preşedintele unei asociaţii care se ocupă de pacienţii cu insuficienţă renală va înainta plângeri la Parchet, la Ministerul Sănătăţii, la Preşedinţie şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Asociaţia Bolnavilor Transplantaţi şi şeful Agenţiei de Transplant critică demersul.
Preşedintele Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie "Claudia Safta" din Cluj-Napoca, Emanuel Ungureanu, a depus, astăzi, în numele asociaţiei, o plângere penală împotriva Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj şi Agenţiei Naţionale de Transplant Renal"pentru ca justiţia să lămurească dacă în cazul Arşinel s-au respectat regulile şi criteriile privind efectuarea unui transplant". Acuzaţiile sunt de abuz în serviciu.
În doar şapte luni de zile au fost efectuate 78 de transplanturi hepatice, asta în condiţiile în care estimarea iniţială era de 75 de astfel de intervenţii până la sfârşitul lunii decembrie 2013. Medicii chirurgi anticipează că va fi depăşit pragul de 100 de transplanturi hepatice, fapt care va face ca România să înregistreze un record la nivel european în acest domeniu.
Se încarcă comentariile...
