Cât de mult este influenţat ADN-ul de mediu şi de alimentaţie
0
Un domeniu aparte al geneticii studiază modul în care stilul de viaţă şi istoricul personal modifică materialul genetic cu care ne naştem – epigenetica. Aceste modificări, de care suntem în mare măsură responsabili, ar putea fi cauza pentru majoritatea bolilor, susţin specialiştii în epigenetică.
Planta Arabidopsis thaliana, o obişnuită a laboratoarelor de cercetare din întreaga lume, este unul dintre „cobaii“ cei mai utilizaţi şi în genetică. Pentru a observa diferenţele dintre plante identice provenite din medii diferite, o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Versailles, Franţa, a încrucişat una dintre aceste plante, provenită din Polonia, cu o alta, originară din Tadjikistan. Din încrucişarea lor au rezultat „indivizi“ aproape sterili, fiindcă cele două plante se „comportau“ ca şi cum ar fi fost două plante provenind din specii total diferite.
Crezând că de vină este o diferenţă între codurile genetice ale celor două plante, cercetătorii au analizat ADN-ul lor, dar rezultatul a fost surprinzător. Ei au constatat că secvenţa genetică a fertilităţii era identică la cele două plante şi era activă (doar dacă ar fi fost inactivă ar fi condus la sterilitate). Rezolvarea enigmei a fost publicată mai târziu într-o revistă de specialitate: în planta originară din Tadjikistan gena respectivă era afectată de o modificare „epigenetică“ (care ţine de mediul în care a crescut), pe care a transmis-o unora dintre urmaşi.
Dincolo de genetică
„Epigenetică“ este un cuvânt inventat de biologul britanic Conrad Waddington în anii ’40 şi înseamnă „dincolo de genetică“. Ce defineşte acest termen? Pe parcursul dezvoltării în uterul mamei, apoi în decursul vieţii, anumite gene se exprimă, altele nu – există trei mecanisme care dictează acest proces de activare sau inactivare.
Primul implică histonele – nişte proteine din nucleul celulelor în jurul cărora se derulează ADN-ul. În funcţie de poziţionarea lor în genom şi de natura chimică, ele condiţionează expresia unei gene sau a alteia.
Al doilea mecanism – metilarea este modificarea chimică a bazei codului genetic, marcată cu litera C (citozina), care poate împiedica expresia unei gene.
Iar al treilea mecanism implică ARN-ul (acidul ribonucleic, rezultat din transcripţia ADN-ului), care poate juca un rol esenţial similar metilării.
Epigenetica reglează exprimarea unor gene pe tot parcursul vieţii, dar tot ea este implicată în majoritatea bolilor, inclusiv în mare parte dintre cazurile de cancer, spun specialiştii.
Care sunt cauzele?
Modificările epigenetice apar pe fondul mediului în care trăim, al alimentaţiei, al expunerii la poluanţi chimici încă din viaţa intrauterină. Astfel, de exemplu, în cazul în care mama nu se hrăneşte cum trebuie în timpul sarcinii, copilul va fi predispus la o varietate de boli, printre care şi diabetul.
Problema cea mai mare în cazul modificărilor epigenetice este că acestea s-ar putea transmite de la o generaţie la alta. în cadrul studiilor pe planta Arabidopsis thaliana, s-a observat că aceste modificări s-au transmis la urmaşi, însă rezultatele nu au fost confirmate încă pe animale sau pe om, explică Geneviève Almouzni, directorul secţiei de Dinamică nucleară şi plasticitatea genomului, din cadrul Institutului Curie din Paris, citată de publicaţia „Sciences et Avenir“.
Citeşte şi:
Suplimentele cu vitamina D nu previn osteoporoza
Adulţii cu o stare de sănătate bună nu au nevoie de suplimente cu vitamina D, sugerează un studiu care a descoperit că aceste suplimente nu au niciun efect benefic asupra densităţii oaselor.
Când devine apa periculoasă pentru organism
Apa este în fruntea listei pentru o sănătate de fier. În timp ce majoritatea oamenilor din ţările dezvoltate sunt norocoşi şi nu trebuie să se îngrijoreze de puritatea ei, nu peste tot se întâmplă acelaşi lucru. În fiecare an, mor peste 3,4 milioane de oameni din cauza apei, a sistemelor sanitare şi a problemelor de igienă care duc la boli, la infecţii şi la malnutriţie, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
VIDEO Care sunt cele mai bune metode contraceptive, în funcţie de vârstă
Alexandra Crişan, medic primar obstetrică şi ginecologie la Spitalul Filantropia din Bucureşti, cu o experienţă în obstetrică de aproximativ 25 de ani, a vorbit, la Adevărul Live, despre problemele ginecologice care pun în pericol sănătatea femeilor şi a viitorilor copii.
Se încarcă comentariile...
