Vlad ţepeş, model pentru portretele personajelor negative

La Viena se găsesc două panouri provenite de la picturi de ansamblu din perioada gotică târzie pe care este pictat în chip mascat domnitorul ţării Româneşti Vlad ţepeş. Unul dintre portrete

La Viena se găsesc două panouri provenite de la picturi de ansamblu din perioada gotică târzie pe care este pictat în chip mascat domnitorul ţării Româneşti Vlad ţepeş. Unul dintre portrete îl înfăţişează pe ţepeş sub chipul unui roman păgân, aflat la picioarele Crucii de pe Golgota, iar celălalt sub chipul guvernatorului Aegeas de la Patras, care l-a răstignit pe apostolul Andrei.
Cercetătorul german Konrad Klein a descoperit un al treilea portret ascuns al domnitorului, şi anume o miniatură dintr-un manuscris genealogic al lui Nicholaus Ochsenbach, cu picturi în acuarelă pe suport de hârtie, aflat la biblioteca landului german Baden-Wuerttemberg din Stuttgart. Notabilă la acestea este postura în care regăsim chipul lui ţepeş, ştiut fiind faptul că, spre deosebire de criptoportretele pozitive (reprezentarea personalităţilor contemporane sub figuri de sfinţi sau eroi mitologici), cele negative sunt mult mai rare. De cele mai multe ori, ipostazele negative nu sunt rezultatul capriciilor artistice dezinteresate, ci al unor comandamente de ordin politic. Sub semnătura lui Konrad Klein, publicaţia germană "Siebenbuergische Zeitung" a consacrat mai multe articole portretelor ascunse ale domnitorului român. Autorul a reuşit o datare aproximativă a acestora prin asocierea cu evenimentele care au dus la demonizarea lui ţepeş. Acesta a ajuns la concluzia că operele pot fi datate după anul 1462, atunci când ţepeş a fost denunţat şi arestat de regele ungar Matei Corvin, în urma unei conspiraţii a negustorilor saşi din Transilvania care au acreditat ideea unei alianţe secrete între Vlad şi turci. Inserarea chipului lui Vlad, pentru a da contur unor personaje istorice negative, a făcut parte din campania de demonizare ordonată de Matei Corvin, acesta căutând să justifice atât deţinerea unui principe, cât şi sumele de bani primite de la Vatican pentru finanţarea cruciadei antiotomane. Într-unul dintre portretele pictate la Viena şi aflate acum la Galeria de artă din Ljubljana este reprezentată o scenă a Patimilor, şi anume "Cristos în faţa lui Pilat". În pofida canoanelor vestimentare specifice perioadei imperiale, Pilat poartă o căciula cu perle, specifică voievodului român. În afara amănuntului vestimentar, portretul lui Pilat este de o asemănare izbitoare cu cel al voievodului muntean.