„Un an de luptă pentru o inimă”. Mesajul puternic al unui cardiolog care a salvat un pacient cu infarct chiar la trecerea în 2026

Medicul cardiolog Ștefan Busnatu a prezentat, în prima zi a lui 2026, experiența sa la trecerea dintre ani: trei ore de luptă pentru a salva viața unui pacient care a suferit un infarct. „Adevărul dur? Mi-a luat «un an» să repar niște artere distruse de fumat”.

Consumul de tutun crește enorm risculde boli cardiovasculare FOTO: PixabayNobelPrime

Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membru al secțiunii de prevenție secundară și recuperare din cadrul Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, a dezvăluit, într-o postare pe contul său de pe o rețea de socializare, că a trecut în 2026 alături de un pacient care a suferit un infarct și căruia i-a salvat viața.

„STOP FUMAT. Nu „mai puțin”. Nu „după sărbători”. Doar Stop”

„Ora 00:00-anul 2026 m-a prins în sala de angiografie, de gardă, cu un infarct pe masă.

După 3 ore de luptă, am reușit să desfundăm un vas critic. Un om trăiește. Și da, i-am spus pacientului, cu un zâmbet obosit sub mască: «Am început cu dumneavoastră în 2025 și am terminat în 2026. Am muncit un an la inima dumneavoastră»”, a dezvăluit medicul.

Cardiologul a mai menționat că pacientul căruia i-a salvat viața a ajuns în acel punct din cauza fumatului. „Adevărul dur? Mi-a luat „un an” să repar niște artere distruse de fumat. Și tot fumatul l-a adus aici”, a precizat dr. Busnatu.

În finalul mesajului, medicul a lăsat un sfat pentru fumători: „Ce pot să vă zic pentru 2026, ca medic cardiolog: STOP FUMAT. Nu „mai puțin”. Nu „după sărbători”. Doar Stop. Fumatul nu negociază. Nu iartă. Și nu ține cont de artificii, urări sau planuri de viitor. Dacă fumezi, fă-ți cel mai important cadou posibil: o inimă care să mai apuce multe revelioane. La mulți ani cu viață. La mulți ani cu inimă. Din grijă pentru inima ta!”, a mai scris dr. Ștefan Busnatu.

Aproape 30.000 decese, în România, atribuibile fumatului

Cifrele privind consumul de tutun în România indică faptul că 18,7% din populația de peste 15 ani fumează zilnic. Conform datelor menționate într-un raport al Campaniei naționale „România respiră curat” de pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Olt, 29.482 de decese pot fi atribuite consumului de tutun în România. Dintre acestea, aproape 13.000 (12.990) s-au produs prin boli cardiovasculare determinate de fumat, 11.734 au fost cauzate de cancere, iar 2.690 au fost cauzate de afecțiuni respiratorii cronice care au avut ca principal factor determinant fumatul.

În România, 1 din 3 bărbați fumează zilnic, cifra fiind peste media UE (care este 22,3%). În cazul femeilor cifrele arată invers, media UE fiind de 14,8%, pe când în România doar 7,5% dintre femei fumează.

Efectul nociv al fumatului se constată atât la fumătorii activi, cât și la fumătorii pasivi.

„Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Tutunul a rămas un important factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală”, se arată în documentul citat.

Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS în ceea ce privește prevalența consumului de tutun. 25,3% dintre adulții europeni și 10,8% dintre adolescenți fumează, România, cu 18,7% din populație consumatoare de tutun, situându-se pe locul 15 între țările OECD, ușor peste media UE 27 (de 18,4%).

La nivel global, arată specialiștii în sănătate publică, tutunul este responsabil de 20% dintre decesele prin cancer și de 70% dintre decesele prin cancer pulmonar.

Țigările electronice sunt utilizate în România cu o frecvență regulată mai scăzută decât media europeană. „Proporția adulților care utilizează regulat produse de vapat în România este de 1,7% (0,3% utilizatori zilnici și 1,4% utilizatori ocazionali), comparativ cu media UE de aproximativ 2,1%. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, prevalența utilizării regulate a țigărilor electronice (1,7%) este sub media UE de 2,7%”, arată datele prezentate în cadrul campaniei „România respiră curat”. Când vorbim în schimb de tutunul convențional, cifrele indică un consum în rândul populației de 15 ani și peste de 26,81%, cei mai mulți fiind fumători zilnici. 19,9% dintre persoanele din mediul urban fumează zilnic, cu 2,7 puncte procentuale mai mult decât în mediul rural (17,21%).

Consum de tutun peste media UE în rândul adolescenților

Sunt date deosebit de îngrijorătoare în ceea ce-i privește pe tinerii din țara noastră, consumul în rândul acestora fiind peste media UE. Diferit este și comportamentul fetelor, care în România sunt mai numeroase, când vorbim de consumul de tutun, decât băieții. „Prevalența fumatului în rândul adolescenților de 15 ani din România, de 23% în anul 2022, deși s-a menținut la un nivel aproape constant în perioada 2014 – 2022, este semnificativ mai mare decât media țărilor UE, de 17%. Istoric, în țările UE, băieții au raportat niveluri mai ridicate de consum al produselor din tutun față de fete. Cele mai recente sondaje despre comportamentele de risc ale adolescenților arată însă că diferențele de gen se reduc în multe țări și regiuni. În România se înregistrează o inversare în ceea ce privește genul, prevalența fumatului și consumului de țigări electronice fiind mai mare în rândul fetelor”, mai menționează sursa citată.

Studiul Health Behaviour in School-age Children 2021/2022 (HBSC 2021/2022) a indicat, în ceea ce privește consumul de substanțe în rândul copiilor și adolescenților cu vârste de 11, 13 și 15 ani în țările UE și în alte câteva țări, că 13% dintre băieți și fete au raportat că au fumat țigări în timpul vieții lor și 8% în ultimele 30 de zile. Prevalența consumului atât pe parcursul vieții, cât și în ultimele 30 de zile a crescut semnificativ odată cu vârsta pentru băieți și fete în aproape toate țările și regiunile.

Mai mult de unul din șase adolescenți (18%) au raportat că au folosit o țigară electronică cel puțin o dată în viață, iar 10% au făcut acest lucru în ultimele 30 de zile.

România înregistrează valori superioare mediei țărilor HBSC, cu diferențe mai accentuate la vârstele mai mari (la 13 ani și la 15 ani) și în rândul fetelor.

Țigările electronice sunt populare printre adolescenții români, 28% dintre fete și 23% dintre băieți declarând că au utilizat astfel de dispozitive în ultimele 30 de zile.