AUR și administrația Trump - „It's gone”: cum opoziția față de extinderea prezenței militare SUA a spulberat iluzia relațiilor privilegiate la Washington

După ce, timp de mai mulți ani, George Simion s-a autoproclamat singurul interlocutor al administrației Trump în România, opoziția AUR față de extinderea prezenței militare americane la baza de la Mihail Kogălniceanu, solicitată în contextul războiului din Iran, pare să fi pus capăt acestei narațiuni. Analiștii politici Radu Magdin și George Rîpă explică de ce relația nu a existat cu adevărat niciodată – și de ce acum nici nu mai poate fi construită.

FOTO: Facebook / George Simion

Ani la rând, AUR și-a construit imaginea publică invocând un principiu simplu: realpolitik-ul. Criticile adresate parteneriatelor occidentale, rezervele față de politica externă a Uniunii Europene, retorica suveranistă – toate au fost ambalate în haina ideologică a mișcării MAGA și prezentate drept compatibile cu viziunea lui Donald Trump. George Simion a purtat șepci cu numele președintelui american, a participat la evenimente organizate de cercurile conservatoare americane și, mai ales, a sugerat că dispune de acces privilegiat la administrația de la Washington.

Miercuri, însă, iluzia a fost spulberată definitiv. AUR s-a opus în Parlament extinderii operațiunilor militare americane la baza Mihail Kogălniceanu, în contextul războiului din Iran. Mai mult, într-un clip publicat pe TikTok, George Simion a susținut că un vot favorabil inițiativei SUA ar fi sinonim cu intrarea României în război.

„Partidul trădător PSD e gata să accepte intrarea României în război”, a afirmat George Simion.

„E posibil să piardă soarele MAGA și să rămână doar cu Luna, gazda de evenimente”

Radu Magdin, analist politic și consultant în comunicare strategică, consideră că reprezentanții AUR au supraestimat sistematic nivelul de acces real la administrația Trump. Totuși, el nuanțează votul de miercuri și retorica lui Simion.

„Eu cred că reprezentanții AUR au exagerat nivelul de acces la Administrație de care se bucură. În același timp, nu cred că votul împotriva prezenței adiționale americane și retorica lui George Simion vor afecta acea relație pe care totuși o au. Nu am perceput citarea din Eminescu drept o amenințare. Mai puternică a fost rugămintea adresată lui Donald Trump de a veni în calitate de aliat, nu de stăpân", arată Radu Magdin.

Analistul observă că, spre deosebire de alte partide contestatare europene – cum ar fi cele din Ungaria, Franța sau Italia –, AUR nu are o prezență mediatică semnificativă în afara țării. Declarațiile liderilor săi nu sunt acoperite în detaliu de presa internațională, ceea ce face ca eventualele atacuri la adresa Washingtonului să nu atingă audiențele care ar conta.

„Pentru Administrația Trump, percepțiile contează foarte mult. Ca om de afaceri, Trump știe că situația cere câteodată o retorică dură pentru audiența care contează. Dar lipsa de vizibilitate a AUR face ca aceste lèse-majesté să nu ajungă la alte audiențe și să stârnească o reacție. Sigur, orice este posibil din partea acestei Administrații schimbătoare. E posibil ca unii din MAGA care află să nu îi vadă bine pe Simion & co în perioada următoare – să piardă soarele MAGA și să rămână doar cu Luna (n.red. - Anna Paulina Luna, membră a Camerei Reprezentanților), gazda de evenimente", subliniază Radu Magdin.

În opinia lui Radu Magdin, legăturile AUR pe lângă administrația americană nu a fost niciodată atât de puternice pe cât și-ar fi dorit George Simion să lase impresia.

„Eu nu cred ca acea relatie puternica a existat vreodata, cum s-a vazut si din lipsa de acces prin eforturile recente de lobby, care s-au soldat inclusiv cu taierea tortului in forma de Groenlanda. Ungaria a făcut o politică de stat din curtarea Administrației Trump pe fundamente ideologice și a investit foarte mulți bani în lobby, în think tank-uri, în personalități intelectuale americane. România nu prea apare în această ecuație. AUR a ajuns târziu pe scena internațională și cu o prezență modestă. Așteptările SUA din partea AUR erau foarte mici – s-au folosit de ei pentru că anularea alegerilor din România rima, în mintea dreptei americane, cu narativele alegerilor «furate» din 2020", a explicat Radu Magdin.

„Milioane de dolari au adus aceleași întâlniri repetate cu congressmeni fără influență"

Pe de altă parte, George Rîpă, analist politic, este de părere că relațiile AUR cu administrația Trump nu au existat în mod real, iar votul de miercuri a garantat că nu vor exista nici în viitor.

„AUR a încercat să vândă publicului imaginea unui partid apropiat de administrația Trump. În realitate, niciun oficial din administrația Trump nu a avut întâlniri sau mesaje comune alături de vreun lider AUR. Milioanele de dolari cheltuiți pe lobby au adus aceleași întâlniri repetate cu 1-2 congressmeni care însă au zero influență asupra deciziilor pe care le ia Casa Albă. În principiu, relațiile AUR cu administrația Trump vor rămâne ca și până acum: inexistente", consideră George Rîpă.

În opinia sa, prin votul de miercuri AUR și-a blocat singur drumul către guvernare.

„Dacă până ieri unii de la AUR sperau că, folosind diferite canale, ar putea ajunge totuși într-un format bilateral care să cuprindă lideri precum Rubio sau Vance, de ieri este clar că această șansă a dispărut. Oamenii din administrația Trump nu se întâlnesc cu politicieni de opoziție care se opun acțiunilor Washingtonului. Americanii nu legitimează nici măcar lideri de guvern din NATO care au opinii contrare, precum socialiștii spanioli. Nicușor Dan va avea tot sprijinul actualei administrații – ba chiar recomandarea – de a ține AUR departe de guvernare. (...) La ultimele vizite în SUA, liderii AUR au văzut că niciun interlocutor nu era interesat să discute pe tema alegerilor anulate. Pentru actuala administrație, lucrurile sunt clare: în România există o conducere legitimă, aleasă democratic. Refrenul AUR nu a prins decât la Moscova ", spune George Rîpă.

Clivajul pro-american vs. pro-european, o greșeală fundamentală a discursului public

Una dintre mizele politice ale alegerilor prezidențiale recente a fost construirea unui clivaj artificial: un candidat „pro-european" versus unul „pro-american". Radu Magdin consideră că această schemă a deformat realitatea și a favorizat narațiunea AUR.

„Alegerile prezidențiale au virat într-o direcție greșită și alarmantă, pentru că s-a format ideea că ar exista un candidat pro-european și un candidat pro-american. Relația de securitate cu SUA și cea economică cu Uniunea Europeană ne obligă să fim simultan pro-americani și pro-europeni. Dacă vorbim de electorat, probabil că acei oameni pentru care securitatea primează în fața economicului ar înclina către prioritizarea relației cu SUA, mai ales dacă percep valoarea subsidiei de securitate americane sau au fost dezamăgiți de lipsa de progres a UE pe apărare în ultimii 20 de ani”, explică Radu Magdin.

În opinia lui George Rîpă, operațiunea de legitimare a AUR prin asociere cu Donald Trump a funcționat temporar deoarece România este, conform sondajelor realizate în ultimii 35 de ani, unul dintre cele mai pro-americane state din lume.

„Succesul AUR în a păcăli publicul românesc nu a venit ca urmare a vreunei strategii senzaționale a partidului, ci s-a datorat mai degrabă eșecului de a-l ștampila corect. Fie din comoditate, fie din orbire ideologică, o mare parte din politicieni, jurnaliști, comentatori au asimilat AUR cu administrația Trump. Prin identificarea cu Trump, AUR a fost în realitate legitimat chiar de dușmanii declarați ai partidului", spune George Rîpă.

Se accentuează ștampila de partid „putinist”?

Cu toate că și până acum i s-a pus eticheta de partid pro-rus, aceasta este credibilă aproape exclusiv pentru persoanele care nu ar fi votat AUR, electoratul fidel al partidului fiind relativ impermeabil la astfel de acuzații, crede Radu Magdin. 

„Eticheta aceasta este credibilă aproape exclusiv pentru persoanele care nu ar fi votat AUR oricum și care, prin urmare, nu contează în calculul liderilor AUR. Există și în România un electorat în creștere care se bazează pe ideea de respectabilitate și care poate fi descurajat de această etichetă, dar nu consider că a fost un succes deplin operațiunea de asociere a AUR cu Rusia în mentalul public. AUR se focusează pe creșterea electoratului său și încă mai are unde să crească în grupurile sale electorale primare. Realismul este adeseori o mască bună pentru diferite intenții, dar realismul este în sine valoros pentru mulți votanți nemulțumiți. Pentru mine este instructiv exemplul Suediei și Danemarcei, unde partidele mainstream au stopat avansul partidelor populiste, recunoscând popularitatea anumitor cauze și schimbându-și programul politic pentru a integra perspectivele monopolizate până atunci de contestatarii sistemului”, arată Radu Magdin.

În schimb, George Rîpă este de părere că opoziția AUR într-un subiect atât de important pentru principalul partener de securitate al României, nu face decât să accentueze profilul AUR de partid aliniat intereselor Federației Ruse.

„La 24 ore de la votul din Parlament, reacția Rusiei este una pe măsură: Moscova este deranjată că avioanele americane vor utiliza baza de la Mihail Kogălniceanu. Alinierea pe chestiuni strategice între Moscova și AUR este, cred, evidentă și încheie orice dezbatere. Până la urmă, degeaba vizitezi Washingtonul ca turist dacă acasă votezi așa cum vrea Moscova", a conchis George Rîpă.