„Gazele românești ajung în Ucraina?” Ce prevede acordul energetic semnat cu Zelenski. „O formă de a salva niște costuri”

O prevedere cuprinsă în actul de cooperare în domeniul energiei dintre România și Ucraina a generat o reacție negativă pe rețelele de socializare, dar și în rândul politicienilor din opoziție.

Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat mai multe acorduri la București FOTO: Inquam Photos

Una dintre prevederile incluse în actul care prevede cooperarea în domeniul energiei dintre România și Ucraina, semnat pe 12 martie de cei doi președinți la București, a generat mai multe comentarii în spațiul public.

„Nicușor Dan este gata să ofere gazul din Marea Neagră lui Zelenski”, este principala linie de comunicare care reiese din postările de pe rețelele de socializare.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, este unul dintre cei care a preluat acest tip de discurs. „Pentru a clarifica ce a făcut Nicușor Dan prin această semnătură: el a început demersurile de a trimite pentru înmagazinarea în Ucraina a părții Romgaz din viitoarea producție din câmpul Neptun Deep. Dacă acolo se vor extrage 7-8 miliarde de metri cubi/an, jumătatea Romgaz-ului , de 3,5-4 miliarde de metri cubi/an vor ajunge în Ucraina, pentru a fi depozitată și , evident, consumată”, este o parte din postarea publicată de Petrișor Peiu, vineri dimineață, pe Facebook.

Ce prevede documentul semnat de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski

Concret, este vorba de un punct inclus în acordul privind cooperarea în domeniul energiei dintre România și Ucraina. Acest punct prevede ca președintele Nicușor Dan și omologul său Volodimir Zelenski să „exploreze posibilitatea” de a folosi facilitățile de stocare de gaz ale Ucrainei pentru a depozita gazul extras din perimetrul Neptun Deep.

„Președinții celor două țări au decis să exploreze posibilitatea de a folosi instalațiile subterane de stocare a gazului pentru a stoca gazul care trece prin Coridorul Vertical de Gaz, precum și gazul extras din producția viitoare din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce va acoperi nevoile Ucrainei de gaz și va asigura depozitarea în siguranță”, este o traducere a punctului inclus în documentul citat.

Bolojan: „Trebuie să ne putem ajuta unii pe alţii”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, 13 martie, că interconectarea reţelelor de energie electrică şi de gaz cu ţările din regiune este importantă pentru susţinerea reciprocă în caz de crize.

„Nu înseamnă că, dacă Ucraina sau o altă ţară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele în ţara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate, suntem în această parte de Europă în care, atunci când putem, ţările din această parte de Europă, pentru a ne asigura rezervele de combustibil, pentru a ne asigura surse de alimentare diverse, trebuie să colaborăm atât pe zona de interconectări - magistrale de gaz, magistrale de reţele electrice de mare putere, zone de stocare, în aşa fel ca atunci când este cazul să ne putem ajuta unii pe alţii”, a spus Ilie Bolojan, în timpul unei vizite în Bihor, potrivit News.

El a declarat că între toate ţările din regiune există sisteme de interconectare, iar cele cu Ucraina şi Serbia au fost dezvoltate mai mult în perioada comunistă, dar trebuie să se lucreze la îmbunătăţirea conectării pe relaţia Ungaria - Austria, pe componenta de electricitate.

„Iar pe partea de gaz, sunt gâtuiri pe coridorul vertical Nord-Sud, în zona Bulgariei, unde mai trebuie crescută capacitatea, în aşa fel încât aceste ţări să aibă posibilitatea de interconectare şi să ne susţinem unii pe alţii în situaţii de criză”, a mai explicat premierul Bolojan.

Fost ministru: „Este o formă de a salva niște costuri”

„Ucraina are o infrastructură construită. Ce înțeleg eu că s-a discutat ieri, și părerea mea e că au făcut foarte bine, e să exploreze dacă această infrastructură construită poate fi utilizată și de România, presupun că după încheierea războiului”, a comentat fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, pentru Digi24.ro.

Potrivit expertului, utilizarea infrastructurii deja existente din Ucraina este o soluție care ar genera cele mai mici costuri în acest sens.

„În perioada de iarnă, consumatorii români ar fi mai protejați, și din punct de vedere securitate al aprovizionării, dar și din punct de vedere al prețurilor. Noi avem capacități insuficiente de depozitare. Din acest motiv, în anumite zile din iarnă avem nevoie să importăm, pentru că avem un consum mai mare decât capacitatea noastră de producție plus capacitatea de stocare”, potrivit fostului ministru.

România are o capacitate de stocare de gaz de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, iar din proiectul Neptun Deep, care ar urma să fie operaționalizat de OMV-Petrom și Romgaz începând cu anul 2027, urmează să fie extrase 8 miliarde de metri cubi de gaz anual.

„Am două posibilități - una, să investesc eu, să îmi fac eu propriile capacități de stocare, iar asta înseamnă niște bani pe care trebuie să îi recuperez. De la cine? De la cetățeni, cineva trebuie să plătească pentru această investiție. Sau să utilizez o capacitate existentă”, a mai adăugat Răzvan Nicolescu.

„Eu și dumneavoastră ne facem un depozit de gaz. Investim un milion de euro să ni-l facem. Când vine cineva să stocheze la noi, va plăti o taxă. Taxa aceea va fi mult mai mare decât taxa plătită ucrainenilor (...) Practic, producătorii care vor să stocheze gazul nu vor plăti 20 de lei către noi, care am construit o infrastructură nouă, ci vor plăti 2 lei la ucraineni, care au și sunt taxe mai mici. Este o formă de a salva niște costuri”, este concluzia lui Răzvan Nicolescu.

Fostul ministru al Energiei a mai subliniat că gazul extras din Neptun Deep ar rămâne tot în proprietatea României.