UE: Justiţia din România este anacronică

În ţară a izbucnit un nou scandal între magistraţi şi Monica Macovei, legat de răspunderea materială a judecătorilor

(CEPEJ), realizat recent în cadrul celei de-a 7-a reuniuni, desfăşurată în Italia.
Unele state, între care România şi Bosnia Herţegovina, evaluează performanţele sistemelor judiciare, fără însă a avea indicatori de performanţă prestabiliţi, arată raportul. Sarcina exclusivă de a stabili indicatorii de performanţă aparţine guvernului prin Ministerul Justiţiei. O altă problemă semnalată de CEPEJ vizează judecarea cauzelor simple în România. În concluziile raportului se menţionează că majoritatea statelor au prevăzută în legislaţie o procedură simplificată pentru judecarea cauzelor foarte simple (small claims). "Din această perspectivă, cazul României, unde aproape toate cauzele se judecă după aceeaşi procedură, apare ca fiind anacronic", arată raportul. CEPEJ este o comisie înfiinţată pe 18 septembrie 2002, având ca scop îmbunătăţirea eficienţei şi funcţionării justiţiei în statele membre sau candidate la aderarea în UE.
"Când priveşti Justiţia de pe Himalaya, poţi face şi acuzaţii", a declarat, ieri, pentru Adevărul, preşedintele CSM, Iulian Gâlcă, cu privire la schimbările legislative permanente, dar făcute în grabă. În Legea 303/ 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care acum este propusă pentru modificare, deşi nu are niciun an de la intrarea în vigoare, există o prevedere care a "răsculat" magistraţii. Astfel, în capitolul privind "Răspunderea judecătorilor şi procurorilor", articolul 96 prevede că, în cazul în care o persoană a fost vătămată într-un proces, altul decât penal, poate acţiona în judecată statul - reprezentat de Ministerul Finanţelor. "După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile (…), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii", se arată în art. 96, alineatul 7. "Problema cu reaua - credinţă şi grava neglijenţă este foarte delicată, întrucât în lege nu se precizează care şi cât intră în răspunderea penală şi cât în cea disciplinară", ne-a explicat Gâlcă, care a catalogat această prevedere ca pe "o gravă greşeală". În plus, CSM nu poate face judecăţi de fond, iar reaua-credinţă poate fi oricând o infracţiune. Iulian Gâlcă ne-a declarat că instituţia pe care o coordonează a făcut obiecţii la legile justiţiei, dar nu au fost ascultate de nimeni. Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, nu găseşte rostul pentru care un magistrat ar trebui să suporte prejudicii materiale, întrucât, în orice condiţii, se poate cere o revizuire a cauzei. Costiniu nu a contestat dreptul fiecăruia de a se adresa CEDO, însă, ne-a precizat că România nu a fost condamnată niciodată dintr-o greşeală exclusivă a unui magistrat. Plângerile penale împotriva judecătorilor sau procurorilor făcute de persoanele care se simt nedreptăţite de soluţiile pronunţate de justiţie sunt considerate de Viorica Costiniu un factor de intimidare. "Dacă judeci un dosar şi eşti implicat într-o anchetă penală se poate cere suspendarea procesului pe care îl soluţionezi", a subliniat preşedintele AMR. "Toată această stare în care se află sistemul judiciar a intervenit pe baza unei bâlbâieli administrative", a conchis Viorica Costiniu, care consideră că răspunderea materială a judecătorilor aduce o atingere gravă sistemului judiciar.