Trei oameni inventivi au capatat in instanta 7 miliarde de lei pentru un cazan care foloseste un principiu vechi de decenii

Acum, UPET Targoviste, intreprinderea unde au lucrat doi dintre "inventatori", nu poate onora contracte de milioane de dolari pentru ca are conturile blocate

Daca cineva ar sustine ca a inventat roata, ar putea, in baza dreptului de proprietate intelectuala, sa primeasca un procent din toate rotile vandute? Problema pare absurda, dar iata ca trei romani inventivi au gasit solutia de a stoarce bani dintr-o inventie care se bazeaza pe un principiu aplicat de peste 60 de ani in toata lumea. Cu multa incapatanare, ceva noroc si o gramada de artificii avocatesti, cei trei au convins doua instante sa le acorde miliarde de lei. Prima instanta a hotarat 14 miliarde, a doua, 7. Cei trei - Mircea Ianculescu, Ispas Huiu si Alexandru Mares - au depus, in 1995, cerere la OSIM pentru acordarea unui brevet de inventie pentru "cazan de abur cu strabatere fortata" destinat furnizarii de abur catre consumatorii industriali mici si mijlocii. Dupa trei ani, OSIM le-a acordat brevetul, specificand clar descrierea cazanului si modul de functionare. Conform brevetului, cazanul de abur cu strabatere fortata este alcatuit din trei module, respectiv corpul inferior, care cuprinde un focar cu un arzator si niste elemente de dirijare a aerului de ardere, corpul intermediar, delimitat de niste mantale de tabla, si corpul superior. In spatiul dintre mantalele de tabla circula aer care realizeaza racirea cazanului, fiind, totodata, preincalzit in vederea intretinerii arderii. Povestea cu aerul izolator termic care circula prin mantalele de tabla se poate gasi in documentatiile tehnice ale instalatiilor rusesti pentru producerea, transportul si utilizarea aburului in schelele petroliere din 1954. Autorii rusi precizeaza in aceste documente ca principiul se aplica in URSS inca din 1941. Doi din cei trei inventatori - Mircea Ianculescu si Ispas Huiu - au lucrat la UPET Targoviste, o societate care produce instalatii si echipamente pentru sectorul petrolier. Dupa ce au iesit la pensie, in 2000, au dat societatea in judecata cerand zece la suta din pretul tuturor instalatiile produse si vandute dupa 1995, data la care si-au inregistrat proiectul pentru brevetare la OSIM. Cum instalatiile vandute nu erau aceleasi cu cea descrisa in brevet, conducerea societatii a luat procesul in gluma. Gluma a devenit tragedie cand Tribunalul Dambovita si apoi Curtea de Apel Ploiesti au hotarat ca inventatorii isi merita banii si au pus sechestru pe conturile societatii. Contracte de 22 de milioane de dolari cu termene urgente de livrare sunt deocamdata blocate din lipsa de lichiditati pentru cumpararea materialelor. Speriati ca nu-si vor mai primi salariile, salariatii UPET au iesit in strada, cerand interventia PNA pentru anchetarea inventiei. Negasind bani suficienti in banca, executorul judecatoresc a pus ochii pe terenul de tenis si caminul de nefamilisti, starnind revolta liderului sindical din unitate. De cateva luni, tot UPET-ul vuieste de povestea inventiei. Seful Serviciului de Proiectare Autoutilare din cadrul UPET, ing. Gheorghe Parnau, sustine ca brevetul de inventie face obiectul unei lucrari de proiectare realizata in 1995 in cadrul atelierului de Proiectare Autoutilare de catre un colectiv de cadre tehnice, altul decat cel al titularilor brevetului. Mai mult, proiectul cazanului revendicat drept inventie nu a fost niciodata realizat practic deoarece continea un arzator cu automatizare ce trebuia adus din import la un pret foarte mare. Instalatiile produse si vandute de UPET dupa 1995 au fost proiectate de catre dumnealui si sunt diferite din punct de vedere constructiv, cat si ca parametri fata de inventia brevetata. In sprijinul afirmatiilor sale, Gheorghe Parnau aduce un teanc de schite si planuri tehnice ale cazanelor fabricate in UPET inca din 1993. "Am adaptat niste planuri mai vechi la ceea ce ne trebuia noua. Daca ar fi fost vreo inventie, o inregistram eu", spune Parnau. Planurile arata diferite tipuri de cazane unibloc, nu modulate, asa cum este descris cazanul inventat in brevet, functionand pe principiul instalatiilor rusesti cu aer termoizolant care circula prin doua mantale de tabla. Cum s-a ajuns totusi ca o inventie ramasa pe planseta sa aduca miliarde de lei? Instantele de judecata si-au bazat deciziile pe doua expertize tehnice. Unul din expertii numiti de tribunal recunoaste ca intre constructia inventiei brevetate si instalatiile folosite de UPET sunt diferente tehnice si admite ca este posibil ca si principiul de functionare sa fi fost inventat cu ani in urma prin cine stie ce colt de lume. "Dar nu asta a fost rolul meu in proces. Instanta mi-a pus o singura intrebare: "Elementul de noutate specificat in brevet coincide cu principiul de functionare al cazanelor vandute de UPET?" Iar raspunsul meu a fost "Da", pentru ca, asta este, coincide. De ce a dat OSIM brevet de inventie pentru ceva care exista in tara, daca acest lucru poate fi probat, este o problema pe care nu o pot judeca eu". Asa a pornit o avalansa de procese, de expertize si contraexpertize, un maldar de hartii impresionant. In lupta inventatorilor cu UPET-ul, pana si BCR este pe cale sa se aleaga cu procese. Banca este acuzata ca a incalcat hotararile judecatoresti si a eliberat cateva sute de milioane de lei UPET-ului pentru plata salariilor. In prezent, inventatorii au intentat recurs la Curtea Suprema de Justitie, nemultumiti ca instanta de la Curtea de Apel Ploiesti a redus la jumatate cele 14 miliarde de lei stabilite ca despagubiri de Tribunalul Dambovita. UPET a intentat recurs tot la Curtea Suprema de Justitie, incercand sa demonstreze ca hotararile Curtii de Apel Ploiesti si ale Tribunalului Dambovita sunt eronate, iar inventia nu are nimic comun cu produsele comercializate de societate. In paralel, UPET a declansat un alt proces la Tribunalul Bucuresti, cerand OSIM anularea brevetului de inventie.