Tiganii din Clejani sunt adusi la scoala cu mediatorul

In tigania din Clejanii de Giurgiu, satul celebrului taraf, traiesc vreo 600 de suflete. Sunt tigani "d'aia da vatra care nu pleaca dintr-un loc in altul". Din tata-n fiu au invatat sa cante la

In tigania din Clejanii de Giurgiu, satul celebrului taraf, traiesc vreo 600 de suflete. Sunt tigani "d'aia da vatra care nu pleaca dintr-un loc in altul". Din tata-n fiu au invatat sa cante la instrumente. Acum, saracia i-a facut sa-si piarda din deprinderile muzicale pentru ca nu mai au bani sa-si cumpere instrumente. Traiesc din ajutoare sociale si din alocatiile copiilor. Spre deosebire de alte comunitati de tigani, la Clejani nu exista nici un caz de abandon scolar si asta pentru ca "ai mici" sunt dusi la scoala cu mediatorul. "Tanti Cornelia", mediator scolar cu certificat obtinut dupa standarde europene, se duce din casa-n casa si ii convinge pe tigani sa-si trimita copiii la scoala. Femeia-mediator, in varsta de 50 de ani, are doar opt clase. E romanca, dar si-a luat barbat tigan cu care locuieste chiar la locul sau de munca, in tiganie.
"Ne-nvata sa nu mai lasam copilele sa se marite"
"Tanti Cornelia e tare cumsacade. Vine, safule, si ne cearta cand nu ne dam copiii la scoala. Ne-nvata cum sa vedem de astia mici sa-si faca temele, sa se spele. Ne-nvata sa nu mai lasam copilele sa se marite de la 12-13 ani. Si pe copii ii indrumeaza sa fie civilizati. Daca nu era ea, nu mergeau copiii la scoala", a inceput sa spuna in gura mare Portocala, din usa cocioabei sale ramasa de curand fara acoperis. In cateva minute, in fata la Portocala, s-a adunat o gramada de tigani iesiti de prin casele din pamant, fara gard si fara poarta. Toti o laudau pe tanti Cornelia, chiar daca nu stiau cum se cheama meseria pe care o practica. "Nu numa ca ne invata cum sa trimitem copiii la scoala, dar ne da si praf de dero sa-i spalam, ne-a dat si untura, si bani cu imprumutul", a zis Motorina. "Noroc cu tanti Cornelia, ca ardeiul de Basescu nu ne ajuta cu nimica", spunea nervoasa Mariana. A intervenit si Ghiocel: "E foarte bine ce face in comuna noastra ca noi n-avem serviciuri sa facem bani pentru copii! E foarte suflatista, barosane!". Tanti Cornelia e platita cu salariul minim pe economie. Are un registru in care i-a notat pe toti "puii" de tigani. Dimineata la scoala urmareste cine lipseste si se duce imediat acasa la familie ca sa vada motivul pentru care nu si-au trimis copiii la scoala. "Unii vin la scoala cu randul pentru ca au numai o pereche de incaltari, altii fac cu randul la leganat copii mici", ne-a spus tanti Cornelia. Ea vorbeste si cu invatatorii si cu profesorii, mai sta si cu elevii dupa ore sa le spuna ce trebuie sa faca pentru a trece clasa. Tanti Cornelia, mediatoarea, are de furca cu Lamaia. Asta a ramas fara barbat si sta cu 5 copii intr-o camaruta cu pamant pe jos. Doi dintre copiii Lamaiei, Sancar si Pisica, merg la scoala. Le e greu pentru ca pur si simplu n-au o masuta unde sa-si faca temele. Ce-i pe ei e si-n dulapul pe care nu il au. N-au curent, n-au o soba. Fac foc intr-un "butoias" de metal. Manualele zdrentuite ale copiilor erau pastrate pe pamant. Prin camera "zugravita" cu pamant nici o firmitura de mancare. "Cu astia oricat m-as stradui, mare lucru nu pot face. Important e ca nu abandoneaza scoala. Lamaia, mama lor, mai face pe nervoasa cu mine, dar o inteleg", ne-a spus mediatorul.
La scoala, romanii invata tiganeste
"Nane toha, nane gad...", adica "Nu am fusta si camasa...", se canta la clasa a II-a. Si romanii, si tiganii erau impreuna la ora de limba rromani. Toti copiii din ciclul primar, indiferent de etnie, invata aceasta materie 3 ore pe saptamana. Profesorul rromani scoate din buzunarul de la piept o legitimatie pe care scria: "Tache Ion, Partida Romilor, Organizatia nr. 3 Giurgiu". A inceput sa spuna ca face facultate la Universitatea din Bucuresti ca sa devina profesor de limba rromani. Profesorul-student de 46 de ani ne-a facut si o demonstratie de traducere cu copiii: "Mama-idai, tata-odat, gura-omui,...". "Mie la scoala dintre toate materiile imi place cel mai mult limba rromani, si mai ales muzicile ce le invatam la orele de rromani", ne-a spus Danusia, dintr-a II-a. Cu fonduri Phare, la Scoala din Clejani s-au construit niste toalete ultimul strigat. Copiii n-au stiut sa le foloseasca. "Unul s-a dus cu paharul sa ia apa din vasul veceului", ne-a spus femeia de serviciu. Le-au montat si dus ca sa se spele, intrucat acasa n-au nici macar lighean. "Vreau sa fac mult mai mult pentru copiii acestia. Intentionez sa apelez la niste fundatii, la niste sponsori, care sa-i ajute pe acesti copii cu haine si mancare. Pentru unii, biscuitii si laptele sau branza topita pe care le primesc la scoala este singura masa dintr-o zi. Noroc si cu rechizitele gratuite pe care le-au primit de la guvern", ne-a spus tanti Cornelia, mediatoarea. La Clejani, nu trebuie sa mergi pana-n tiganie ca sa te convingi ce-i aia saracie lucie. E suficient sa intri in salile de clasa si sa vezi cum sunt imbracati copiii si pe ce scriu. Un exemplu este Mihaela, care avea piciorusele goale infipte in cizme de cauciuc. De parca n-ar fi fost de ajuns ca afara era ger si nu avea sosete, in cizmele copilei mai era si ceva zapada. Pantalonasii fetitei erau "treisfert", iar bluza subtire era nespalata de foarte multa vreme. Si totusi, asa "jerpelita" si cu stomacul gol Mihaela ne-a recitat cu talent o poezie despre familie.