Superstiţii și tradiții de Sfinţii Mihail şi Gavril, ultima sărbătoare înainte de Postul Crăciunului. Ce este interzis
0Peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinții Mihail și Gavriil. Aceasta este ultima sărbătoare mare înainte de a începe Postul Crăciunului.
Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au arătat Mihail şi Gavriil, motiv pentru care se şi pomenesc pe 8 noiembrie, cu alese prăznuiri, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române.
În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit. Numeroase fiind bisericile şi mănăstirile cu acest hram.
În calendarul popular, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt percepuţi ca nişte fiinţe divine, întotdeauna prezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor.
“Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi, oamenii. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i ajută pe calea mântuirii mai mult decât ceilalţi îngeri. Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel.
Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos”, spunea Arhimandrit Ilie Cleopa, unul ditre marii dohovnici ai României, în lucrarea “Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţi de peste an”.
Veghează bolnavii la cap când le este dat să moară
În tradiția românească se crede că Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, dar şi că este un luptător înfocat împotriva diavolilor. Adesea se alătură Sfântului Ilie, când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte grindina. Arhanghelul Mihail veghează bolnavii, la cap, când le este dat să moară, şi la picioare, dacă le este sortit să mai trăiască.
Despre Arhanghelul Gavriil știm că este vestitorul Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.
Pe 8 noiembrie, de ziua Arhanghelilor, nu se lucrează, iar cei care nu se supun acestei interdicţii vor avea parte de chin mare la vremea morţii. Oamenii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări şi să se roage pentru belşug şi sănătate. De asemenea, pe 8 noiembrie, se obișnuiește să se împartă pomană pentru sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”.
Începe „Vara Iernii”
Traian Gherman, unul dintre cei mai pasionati culegători de folclor ai României, consemna că în lumea satului, la acest praznic este „Vara Arhanghelilor“, care ține o zi și că, pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie „nesmintit” să mai fie două-patru zile senine și călduroase, care se numesc „Vara Iernii”.
„Toamna, când e ziua lui (Sf. Mihail), atunci se desparte vara, și el dă vietățile în mâna lui Sf. Neculai de la poartă și le hrănește pân-la Iordan, ș-atunci când sfințește aghiazma și bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. (...). Gerul îl dă Mamarca, stăpâna iadului și mama dracilor, femeia lui Scaraoțchi. Pe dânsa o ține Sf. Mihail în frâu și dă gerul potrivit; este o cheie, că deschide și sloboade, tot câte oleacă, de la început, ș-apoi cât trebuie; dar să nu fie Sf. Mihail, ar slobozi ger că ne-ar îngheța pe toți”, explica și folclorista Elena Voronca Niculiță
Turta arieților
În Transilvania, există obiceiul ca pe 8 noiembrie, de Sfinții Arhangheli, să se facă turta arieților (numele berbecilor despărțiți de oi).
Celebrul etnolog Tudor Pamfile arăta că acum arieții se amestecă din nou cu oile, și cu acest prilej se face o turtă de făină de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi. Există credința că dacă turta cade cu fața în sus, oilor le va merge bine când vor făta; iar în cazul în care pică invers, e semn că le va merge rău. În lumea satului, praznicul trebuie ținut negreșit pentru că arhanghelii Mihail și Gavriil sunt cei care iau sufletele oamenilor când mor.
„Cine lucrează în această zi se va canoni grozav în ceasul morții, până la ieșirea sufletului”, consemna folcloristul Ion Aurel Candre în lista credințelor legate de această zi. Se mai spune că e bine să aprinzi o lumânare la biserică, și aceea va lumina în veci și pentru cei spânzurați, înecați” , după cum arăta Elena Voronca Niculiță.
Se încarcă comentariile...
