Sondaj: 1 din 2 români ar pleca din România. Aproape jumătate cred că educația publică s-a deteriorat

Aproape jumătate dintre români consideră că educația publică s-a deteriorat în ultimii patru ani, iar cea mai mare problemă indicată de respondenți este lipsa unei programe actualizate și relevante pentru piața muncii. Sondajul arată, de asemenea, că peste jumătate dintre respondenți consideră că democrația este în declin, 58% cred că instituțiile publice sunt nepregătite pentru atacuri cibernetice, iar jumătate dintre cei chestionați spun că ar pleca din România dacă ar avea această posibilitate.

Aproape jumătate dintre români consideră că educația publică s-a deteriorat Foto: arhivă

În același timp, 81,1% dintre respondenți susțin menținerea României în Uniunea Europeană. Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de 3.591 de respondenți.

Educația publică, evaluată diferit în funcție de vârstă

Potrivit studiului, 46,7% dintre respondenți spun că educația publică s-a deteriorat, ușor sau semnificativ, în ultimii patru ani. 26,5% consideră că situația a rămas la fel, iar 26,8% spun că educația s-a îmbunătățit.

În rândul persoanelor cu vârste între 18 și 25 de ani, 32,1% consideră că educația publică s-a deteriorat, 31,8% văd o îmbunătățire, iar 36,2% spun că situația a rămas neschimbată.

În grupa de vârstă 50-55 de ani, proporția celor care consideră că educația s-a deteriorat ajunge la 54,5%.

Întrebați care este cea mai mare lipsă a sistemului de educație, 36,5% dintre respondenți indică o programă actualizată și relevantă pentru piața muncii. 12,9% indică nevoia unor reforme clare, iar 12,8% consideră că principala problemă este pregătirea profesorilor.

În 2025, România a avut cea mai mare rată din Uniunea Europeană a părăsirii timpurii a educației și formării, de 15,5%, față de o medie europeană de 9,1%, potrivit Eurostat.

„Educația nu se prăbușește într-o zi. Se uzează lent, prin programe rămase în urmă, profesori lăsați singuri și absolvenți care descoperă că diploma nu ține loc de competență. Când relevanța dispare, piața muncii trimite nota de plată”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Formarea profesională continuă

Studiul abordează și problema formării profesionale continue. Codul muncii prevede că angajatorii trebuie să asigure participarea salariaților la programe de formare profesională cel puțin o dată la doi ani, în cazul celor care au cel puțin 21 de angajați, și cel puțin o dată la trei ani pentru cei care au mai puțin de 21 de salariați.

Angajatorii cu mai mult de 20 de salariați au, de asemenea, obligația de a întocmi anual planuri de formare profesională.

În același timp, lista contravențiilor prevăzute de Codul muncii nu include o amendă distinctă pentru încălcarea acestei obligații. Salariatul are dreptul la concediu plătit pentru formare profesională de până la 10 zile lucrătoare, însă acest drept trebuie solicitat individual.

„În România, controlul găsește repede hârtia lipsă sau informația neafișată: dacă nu afișezi CUI-ul societății la loc vizibil, vine controlul și te amendează. Dar dacă de zece ani nu ai trimis niciun angajat la nicio formă de pregătire profesională, nu vine nimeni să te întrebe nimic. Competența nu are chitanță la vedere, dar lipsa ei se vede în fiecare serviciu prost”, afirmă Fârșirotu.

Președintele Fundației Centrul de Formare APSAP susține că problema formării profesionale se regăsește și în modul în care sunt ocupate unele funcții în mediul privat.

„Doar în România poți angaja o persoană pe orice funcție, fiind ținut doar de condiția de studii și, eventual, de o dispoziție legală conexă sau de un aviz din partea unei instituții, nicidecum de o obligație directă de pregătire. Un exemplu concret: în mediul privat, un absolvent de conservator poate fi angajat ca referent resurse umane sau contabil fără măcar o zi de pregătire de specialitate și fără ca vreun articol de lege să oblige angajatorul să-l formeze printr-un curs de formare specializată”, susține Fârșirotu.

81,1% susțin rămânerea României în Uniunea Europeană

81,1% dintre participanții la studiu consideră că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană. 4,8% susțin ieșirea din UE, iar 14,1% nu știu sau nu au răspuns.

În ceea ce privește capacitatea României de a gestiona un conflict militar în regiune, 57,3% dintre respondenți consideră țara destul de nepregătită sau complet nepregătită.

La întrebarea dacă poziția geopolitică actuală a României este una corectă, 39,1% dintre respondenți spun că nu știu.

În plan personal, 50% dintre cei chestionați afirmă că ar pleca din România dacă ar avea ocazia, fie definitiv, fie temporar. În grupa de vârstă 18-25 de ani, procentul ajunge la 57,1%.

Doar 3% spun că nu ar pleca deoarece sunt complet mulțumiți de viața din România.

Peste jumătate dintre respondenți consideră că democrația este în declin

51,4% dintre participanții la studiu consideră că democrația este într-un declin vizibil, se îndreaptă spre autoritarism sau este deja doar aparentă.

Alți 39,9% spun că sistemul funcționează, dar cu probleme semnificative. Doar 8,7% consideră că democrația funcționează bine și respectă principiile democratice.

În ceea ce privește participarea civică, 54,5% dintre respondenți spun că participă rar sau niciodată la proteste, petiții ori dezbateri publice. 32,9% participă ocazional, iar 12,6% spun că se implică destul de des sau foarte des.

„Democrația nu se repară prin neîncredere privată și comentarii între prieteni. Dacă vedem declinul, dar participăm rar, lăsăm instituțiile fără presiunea sănătoasă care le obligă să se corecteze”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu.

58% consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice

58% dintre respondenți consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice. 30,2% le consideră moderat pregătite, 9,9% spun că nu știu, iar 1,8% le consideră foarte bine pregătite.

Dintre cele 3.434 de răspunsuri colectate înainte de 15 iulie 2026, 57,9% indicau că instituțiile publice sunt nepregătite pentru atacuri cibernetice.

Pe 14 iulie 2026, un atac ransomware a afectat sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Incidentul a fost investigat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Activitatea de carte funciară a fost afectată timp de aproape o lună, iar la repornirea etapizată a sistemului e-Terra, în 11 și 12 august, aproximativ 94.000 de cereri așteptau procesarea.

Studiul indică și diferențe în funcție de sectorul în care lucrează respondenții. 49,7% dintre participanții care lucrează în sectorul public consideră propriile instituții nepregătite pentru atacuri cibernetice.

De asemenea, 85,5% dintre cei care consideră instituțiile vulnerabile cibernetic cred, total sau parțial, că digitalizarea statului a fost orientată în principal către colectarea taxelor.

„Securitatea cibernetică nu este un proiect IT și nu se rezolvă cu o achiziție. Este continuitatea serviciului public. Serverul fără proceduri testate și fără oameni instruiți rămâne doar o cutie scumpă”, spune Fârșirotu.

Ce arată răspunsurile despre relația cu statul

Datele studiului acoperă mai multe domenii în care respondenții evaluează funcționarea serviciilor și instituțiilor publice.

În cazul educației, cea mai frecvent indicată problemă este lipsa unei programe actualizate și relevante pentru piața muncii. În cazul formării profesionale, studiul aduce în discuție aplicarea obligațiilor prevăzute de Codul muncii.

În ceea ce privește securitatea cibernetică, majoritatea respondenților consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri. În cazul democrației, peste jumătate dintre participanți consideră că aceasta se află în declin, în timp ce participarea la proteste, petiții și dezbateri publice rămâne redusă.

„Paradoxul României este simplu și dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcțional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuții și să piardă încredere”, spune Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.