... "Si lumina s-a facut"

"Dumnezeu a spus: Sa se faca lumina. Si lumina s-a facut..." Cuvintele Bibliei par a-si gasi acum confirmare stiintifica. Potrivit observatiilor facute pana in prezent in zonele cele mai indepartate

"Dumnezeu a spus: Sa se faca lumina. Si lumina s-a facut..." Cuvintele Bibliei par a-si gasi acum confirmare stiintifica. Potrivit observatiilor facute pana in prezent in zonele cele mai indepartate ale imensitatii cosmice cu ajutorul telescopului spatial Hubble, unii astronomi au ajuns la concluzia ca Universul a iesit din tenebrele de nepatruns ale inceputului printr-o uriasa revarsare de lumina. Aceasta lumina ar fi aparut sub forma unui gigant fulger, care ar fi traversat Cosmosul. Primele stele nu ar fi inceput sa straluceasca treptat, aidoma luminilor unui sat cufundat in somn, care se aprind una dupa alta, pe masura ce locuitorii se trezesc. Conform noii si surprinzatoarei teorii, stelele ar fi prins sa straluceasca in mod concomitent, in revarsarea spectaculoasa a unui adevarat foc de artificii cosmic. Aceasta noua interpretare care implica ideea unei aurore cosmice (o data cu nasterea primei generatii de stele si galaxii la numai cateva sute de milioane de ani dupa nasterea a insusi Universului), a fost expusa in cursul unei conferinte de presa organizate la sediul NASA (Agentia americana pentru Cercetarea Spatiului Cosmic), de catre Kenneth M. Lanzetta, astrofizician la Universitatea statului New York, din Stony Brook. Gratie analizei imaginilor spatiului cosmic indepartat luate cu ajutorul telescopului Hubble, "se pare ca formatia stelelor si a galaxiilor s-a produs intr-un stadiu timpuriu si intr-un ritm rapid", a declarat acesta. Lanzetta si colaboratorii sai de la Stony Brook au analizat, cu ajutorul a diferite filtre, radiatiile infrarosii emise de galaxiile cel mai putin vizibile figurand pe imaginile cele mai indepartate luate de catre telescopul spatial. El a tras concluzia ca ceea ce se poate deslusi pe aceste imagini indepartate reprezinta "partea scufundata a aisbergului". Ar fi vorba de galaxiile cele mai luminoase, in timp ce galaxiile probabil mai numeroase si mai mici nu pot fi deocamdata detectate. Pur si simplu, nu ar putea fi detectata cam 90 la suta din lumina revarsata la inceputurile Universului. Pe de alta parte, sursele luminoase vizibile pe imaginile respective ar fi extrem de puternice si ar constitui gigantice pepiniere ale unor stele in curs de formare. Plecand de la observarea acestor galaxii vizibile si de la cantitatea uriasa de lumina care nu ar putea fi detectata, Lanzetta a dedus ca, in stadiul incipient al Universului, formarea stelelor nu s-a produs treptat. Dimpotriva, este mult mai probabil scenariul formarii rapide a galaxiilor. In limbajul astronomilor, termenul "rapid" se refera la perioada de ordinul milioanelor si nu al miliardelor de ani. Cum s-au nascut stelele Lanzetta este de parere ca procesul formarii stelelor in epoca de inceput a Universului s-ar fi produs cu o viteza de zece ori mai mare decat cea care se observa in prezent. Potrivit estimarilor sale, aceasta perioada dinamica ar fi debutat cam la 500 milioane de ani dupa asa-zisul big bang, explozia primara care a dat nastere Universului acum 15 miliarde de ani. La inceput, ca urmare a exploziei, s-au produs o radiatie si o energie intense. Dupa ce ar fi inceput racirea, s-ar fi format protonii si neutronii, aceste nuclee atomice capturand, la randul lor, electroni pentru a forma atomi, care, printr-un proces de agregare, ar fi dat nastere la elemente usoare, ca hidrogenul, heliu si lithiul. Totul era insa cufundat in intuneric, tocmai de aceea astronomii botezand aceasta perioada epoca tenebrelor (dark age). La un anumit moment, zonele in care densitatea hidrogenului era ceva mai mare s-au extins si au devenit mai grele, apoi s-au surpat in ele insele, ca urmare a propriei gravitati, dand astfel nastere stelelor si galaxiilor (aglomerarile stelare). Si, astfel, s-a facut lumina! Telescopul spatial din generatia urmatoare ar putea clarifica multe enigme Fara a sti pana in prezent decat foarte putine lucruri asupra epocii formarii stelelor, oamenii de stiinta estimau, in general, ca procesul a debutat lent si ca a atins faza sa cea mai dinamica abia intr-o perioada situata cam la jumatatea timpului scurs pana in prezent - si ca astazi acest proces s-ar fi incetinit in mod semnificativ. "Dar calcule anterioare nu luau in seama lumina dominanta a primelor galaxii", atrage atentia Lanzetta. "Daca concluziile sale se vor confirma, ele vor modifica spectaculos modul cum intelegem Universul", comenteaza Anne Kinney, sefa departamentului de fizica si astronomie al NASA. "Pornind de la realitatea ca stelele sunt caramizile din care sunt construite galaxiile si locul de nastere al sistemelor solare, a dovedi ca un numar imens de stele au inceput sa se formeze atat de rapid dupa nasterea Universului ar putea sa ne faca sa revizuim multe din teoriile noastre actuale". Pe de alta parte, Lanzetta afirma ca detectarea luminii care astazi nu poate fi observata ar constitui "proba de netagaduit" ca teoria sa e exacta. Aceasta proba nu va putea fi obtinuta decat dupa ce NASA va lansa pe orbita, probabil in 2008, telescopul spatial din generatia urmatoare, care cu lentila sa puternica avand diametrul de 6 metri va succeda lui Hubble.