Scade încrederea românilor în UE

şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, a declarat, ieri, cu ocazia prezentării celui mai recent studiu Eurobarometru pentru România, că românii au o percepţie mai

şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, a declarat, ieri, cu ocazia prezentării celui mai recent studiu Eurobarometru pentru România, că românii au o percepţie mai realistă asupra UE, semănând tot mai mult cu alţi europeni. "Acest raport arată că românii seamănă tot mai mult cu ceilalţi europeni, chiar dacă în multe privinţe tind să fie mai încrezători decât alţii în proiectul european.
Românii continuă să fie naţiunea cu cea mai puternică raportare socială pozitivă la UE. Nivelul lor de încredere în UE este însă în declin continuu. Este o reducere de la 74% în toamna lui 2004 la 68 la sută în primăvara lui 2005, pentru a ajunge în toamna lui 2005 la 64%. Euroindiferenţa românilor a sporit pe seama reducerii eurooptimismului. Parte a acestui proces este şi declinul încrederii în UE. Cea mai puternică pierdere de încredere s-a înregistrat în lumea rurală românească. Urmare a sporului de indiferenţă, spun sociologii, a avut loc şi o uşoară reducere a ponderii celor cu bune cunoştinţe asupra instituţiilor UE.
Nemulţumiţi,dar optimişti
Aproape jumătate din români (47%) se declarau a fi mulţumiţi de viaţa personală, în general, la momentul sondajului din toamna anului 2005. Ponderea celor mulţumiţi este însă redusă dacă o comparăm cu cea din vechile state membre unde cei mulţumiţi sunt în proporţie de peste 80%. În ultimul an, optimismul românilor s-a redus cu aproape 15 procente, de la 64% în toamna anului 2004 la 49% în toamna anului 2005. Altfel spus, românii continuă să fie nemulţumiţi şi optimişti, dar cu un optimism în scădere, cu tendinţă de apropiere de media europeană.
Temeri: agricultura, taxe sporite, şomaj
Combaterea şomajului, a sărăciei şi asigurarea securităţii europene sunt primele trei acţiuni pe care românii, în consonanţă cu alţi europeni, le atribuie UE. Riscurile pe care le implică traficul cu droguri şi necesitatea de a lua măsuri în domeniul respectiv apar, de asemenea, ca fiind teme de interes prioritar pentru români, ca şi pentru majoritatea europenilor. Agricultura, taxele sporite şi creşterea consumului de droguri sunt cele trei categorii de temeri pe care românii le manifestă în legătură cu procesul de integrare europeană.
Instituţiile interne nu sunt credibile
Legătura între cetăţenii României şi instituţiile naţionale principale este mult mai slabă decât în cazul vechilor membre UE.
Încrederea în justiţia românească, spre exemplu, după o creştere semnificativă în perioada octombrie 2004 - mai 2005, a cunoscut o uşoară scădere între primăvara şi toamna anului 2005. Încrederea actuală a românilor în justiţie este la nivelul mediu al celei din noile state ce au aderat la Uniune, dar mult sub nivelul mediu din rândul "Celor 15". Vest-europenii tind să aibă o mai mare încrede în instituţiile naţionale, precum justiţia, decât în cele europene de tipul UE. Pentru români, dar şi pentru cetăţenii din statele nou-venite, relaţia este inversă - încrederea lor în justiţie este mult mai mică decât cea asociată cu UE.
Interes pentru economia de energie
Populaţia României este una deosebit de sensibilă la consumul energetic. Numai 14% din români nu acordă atenţie consumului de energie atunci când cumpără un bec. Atunci când achiziţionează un frigider, românii tind să fie mult mai atenţi decât cetăţenii din UE la aspectele legate de consumul energetic. Comportamentul este similar şi în legătură cu raţionamentul la cumpărarea unui autoturism.
Aderare: Am pierdut sprijinul italienilor şi luxemburghezilor
Suportul pe care cetăţenii din diferite ţări îl acordă pentru aderarea României la UE se menţine în bună măsură într-o ierarhie similară în toamna faţă de primăvara anului 2005. Cetăţenii din Grecia, Cipru, Suedia, Slovenia şi Malta sunt în favoarea integrării României, în proporţie de peste 60%.
În grupul ţărilor cu un suport pentru integrarea României între 50-55% se aflau, în toamna ca şi în primăvara 2005, ţările baltice, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Olanda. Germanii şi austriecii continuă să aibă cele mai multe reţineri în legătură cu integrarea României cu un procent de suporteri sub 35%.
La acest grup se adaugă Italia şi Luxemburg, ţări la nivelul cărora s-a înregistrat un puternic declin al suportului pentru integrarea României în mai puţin de un an de zile.