Sănătatea mintală, lăsată în voia sorții
0Peste 1,4 milioane de oameni au fost diagnosticați cu o tulburare de sănătate mintală în România, în perioada 2015-2020. Din păcate, acestea sunt doar datele oficiale, dar există mulți alți oameni care suferă de tulburări psihice și nu ajung să fie diagnosticați sau tratați.
Sănătatea mintală nu este o prioritate în România, arată un raport al organizației Code for România. Cercetarea se bazează pe mai multe studii la nivel național și pe interviuri cu specialiști în domeniu. Potrivit raportului, la nivel național există o serie de servicii decontate pacienților de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care constă în mare măsură în servicii de psihiatrie (oferite în spital sau în ambulatorii de specialitate) și într-o mică măsură în servicii de psihologie sau psihoterapie. Serviciile de psihologie sunt în general decontate pacienților psihiatrici și bolnavilor cronic sau cu boli grave (cum ar fi pacienți cu cancer sau diabet). „Însă, conform informațiilor obținute de la specialiști, mecanismele de decontare nu sunt bine cunoscute nici măcar în cadrul sistemului și sunt puțin utilizate“, arată experții.
Infrastructura, o problemă majoră
Pe lângă neclaritățile privind decontarea serviciilor medicale, infrastructura învechită a serviciilor de sănătate, inclusiv a celei psihiatrice, reprezintă o problemă majoră. Raportul arată că Ministerul Sănătății a realizat în 2019 mai multe controale la spitalele și secțiile de psihiatrie și a constatat că „toate sunt supraaglomerate pe secțiile de bolnavi cronic, camerele de izolare nu sunt amenajate și dotate conform legislației în vigoare, spațiul necesar alocat per pacient/pat este mai mic de 7 m2 (minimum legal), nu se respectă numărul minim de grupuri sanitare, starea de igienă a compartimentelor este neconformă și infrastructura este precară (tâmplărie deteriorată, pereți degradați, infiltrații și igrasie)“.
În perioada 19-30 septembrie 2022, o delegație a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a vizitat mai multe instituții psihiatrice din România pentru a vedea cum sunt tratați pacienții. După 3 ani de la controalele Ministerului Sănătății au fost identificate aceleași nereguli privind „igiena și sanitația, accesul la spații de recreere, respectarea normativelor de ocupare, dar și lipsa personalului calificat, îndeosebi în turele de sfârșit de săptămână“, așa cum transmitea chiar ministerul pentru Europa Liberă.
Lipsa datelor și a personalului specializat
România mai are dificultăți majore și în a culege, raporta, deschide și accesibiliza date despre serviciile de sănătate, performanța sistemului, dar și date despre sănătatea populației generale, potrivit raportului, care subliniază că acestea sunt extrem de importante pentru a putea lua decizii bazate pe dovezi (la nivel de sistem) și pentru a susține societatea civilă în a dezvolta și evalua programe și servicii de sănătate. „Noi nu avem nici măcar un studiu național despre prevalența bolilor psihice la români, dăm în continuare medicamente care sunt impuse de farma, dar noi nu avem o piramidă corectă a tratamentului psihiatric“, spunea recent psihiatrul Gabriel Diaconu. „În România, la momentul de față, la o populație de 19 milioane de locuitori, probabil că undeva la un 5-6 milioane de români trăiesc cu boală psihică. De departe cel mai des întâlniți sunt cei care au depresie, avem probabil la un milion jumate-două milioane“, atrăgea acesta atenția.
În cazul psihiatriei pediatrice, lucrurile arată și mai rău. Sunt județe în care nu există un psihiatru pediatru în sistemul public de sănătate sau există doar unul singur. „Un raport UNICEF recent sesizează că o mare parte dintre copiii și adolescenții care au nevoie de servicii de sănătate mintală se adresează preponderent medicului de familie sau medicului pediatru, în timp ce mulți rămân fără servicii de specialitate“, arată cercetarea. De asemenea, se precizează că există cazuri unde familiile sunt nevoite să călătorească chiar și 200 km până la un specialist pentru evaluarea de sănătate mintală a copilului.
Nu se investește în prevenție
Raportul citat pomenește adesea de întârzierea diagnosticului pentru problemele de sănătate mintală și nu numai. Psihologul Keren Rosner a precizat că un pacient care vrea să se trateze trebuie să meargă întâi la medicul familie, iar în funcție de simptome, acesta îl va trimite la un psihiatru sau la un psiholog, însă medicii de familie sunt ori prea puțin implicați, ori întâmpină bariere în comunicarea cu specialiștii. În plus, „partea de ieșire din rușine, din stigmă este în continuare foarte apăsătoare, sunt oameni care nu acceptă, deși recunosc simptomele de boală, dar nu acceptă că ar putea să primească o ștampilă psihiatrică sau un diagnostic de boală mintală. Ar trebui să mergem și în zona de educație. Atitudinea noastră față de psihoză, față de schizofrenie, față de mânie, față de demență este obscură… Este o mirare pentru mine că, la cât de scumpă e boala psihică, atât de puțin investim în detecție și tratament încât să ne scutim bugetele de povara asta“, mai spune psihiatrul Gabriel Diaconu.
Se încarcă comentariile...
