Românii își bat copiii mai rău ca niciodată. Cum recunoaștem un minor abuzat

Numai anul trecut au fost înregistrate oficial, potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, aproape 18.000 cazuri de abuz asupra copiilor. Neoficial numărul cazurilor de copii supuși violenței domestice este mult mai mare. Potrivit statisticilor, jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală.

Aproape 18.000 de cazuri de abuz asupra minorilor a fost înregistrat în România Foto: Arhivă

Dintre acestea, aproape 2.000 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoționale și 1.504 au fost abuzuri sexuale. Cele mai multe cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz prin neglijare – 11.605. Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracțiuni - 113 și exploatare sexuală – 43.

Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor, potrivit Ministerului Public.

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.

Crește riscul de abuzuri în cazul familiilor cu adicții

Iuliana Dimulescu, psiholog, susține că violența asupra minorilor se manifestă cu precădere în familiile în care părinții au anumite adicții: „În cazul în care părinții sunt în relații conflictuale sau în exces de alcool sau alte substanțe, abuzul asupra copiilor poate fi clar și evident. Familiile în situații de lipsuri majore constrâng copiii în a-și sau a le procura bani sau bunuri indiferent de metoda de procurare tocmai pentru liniștea lor sau pentru a-și satisface viciile sau dependență“.

Abuzul emoțional are consecințe mai grave

Aceasta precizează că abuzurile emoționale pot avea consecințe mult mai grave și pe termen lung: „Pe lângă faptul că abuzurile asupra copiilor pot fi în majoritatea cazurilor cele fizice, abuzul de ordin emoțional duce la traume ale copilului și ale viitorului adult, care la rându-i poate deveni un abuzator“.

Iuliana Dimulescu subliniază însă că sunt și copii care ajung să abuzeze de telefonul copilului și să facă sesizări neîndreptățite: „Se știe că din anul 2022 s-a introdus telefonul unic de apelare, 119, în caz de nevoie pentru copiii abuzați sau în pericol. În mod deosebit, părinții pot exagera în a avea cerințe mult prea mari asupra copiilor lor, iar aceștia, din exces de zel, să apeleze numărul de urgență în mod exagerat“.

Aceasta a adăugat că situații de abuz asupra copiilor se pot înregistra în diferite medii familiale: „Nu există o regulă a abuzului asupra copiilor cu privire la nivelul intelectual al familiilor din care provin, intelectuali sau mai puțin, și nici a celor de la oraș sau de la țară. Există astfel de situații în oricare dintre situațiile date“.

Cum recunoaștem un copil abuzat

Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat.

Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:

- probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;

- probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte;

- probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc;

- probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;

- probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale;

- identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei, atrag atenția experții.

Ce spun studiile

Potrivit „Salvați Copiii”, a fi martor la violenţa domestică îl învaţă pe copil că violenţa între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obişnuit. Mulţi băieţi care cresc în familii în care soţul îşi abuzează fizic şi emoţional soţia devin la rândul lor abuzator. De asemenea, organizația mai arată că acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experienţe traumatice şi, ca atare, sunt expuşi riscului de a dezvolta tulburări emoţionale şi comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic, comportament agresiv, dezvoltă comportamente de bullying în mediul şcolar, risc crescut de victimizare. „Copiii care încearcă să îşi protejeze părintele victimă a abuzului sunt în risc crescut de a fi ei înşişi abuzaţi. Copiii expuşi la violenţă domestică prezintă risc crecut de a dezvolta tulburare de conduită în adolescenţă şi prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilităţi de management al furiei, autocontrol şi comportament de protecţie în relaţiile de cuplu”, mai arată organizația.