România, o țară tot mai bătrână cu seniori invizibili social. Doar 6,6% dintre cei peste 65 de ani au urmat un curs de formare

România trece printr-un proces rapid de îmbătrânire a populației, unul dintre cele mai accelerate din Uniunea Europeană, însă participarea socială a vârstnicilor rămâne redusă. Doar 4,6% dintre persoanele de peste 65 de ani au făcut voluntariat în ultimul an, iar 6,6% au urmat un curs de formare.

Sursă foto: Shutterstock

Alexandra Dobre, președintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, explică pentru Adevărul cum arată astăzi participarea socială, digitală și profesională a vârstnicilor din România și ce șanse avem, în următorul deceniu, să transformăm îmbătrânirea într-o resursă.

Participarea socială: cifre mici, decalaje mari

„Gradul de implicare al seniorilor români în activități voluntare sau culturale rămâne redus, mult sub media europeană”, arată Alexandra Dobre. Mai precis, potrivit studiului „Ageing in the Digital Era: Active Ageing and Digital Inclusion in Romania”, realizat în 2023 de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă în parteneriat cu Centrul Eurostat România și Rețeaua Europeană AGE Platform Europe, în baza datelor EU-SILC (European Union Statistics on Income and Living Conditions), doar 4,6% dintre persoanele cu vârstă de peste 65 de ani au participat la activități de voluntariat în ultimele 12 luni, iar 6,6% au urmat cel puțin un curs de educație continuă.

Prin comparație, raportul AGE Barometer 2015 arăta că la nivel european 20,3% dintre persoanele între 65 și 74 de ani și 13,3% dintre cele peste 75 de ani participau la activități de voluntariat. Țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Croația, Cipru sau Portugalia aveau procente sub 10%.

„Prin proiecte precum QRSH - Orașul bunicului meu, încercăm să reducem acest decalaj conectând generații prin povestiri și cultură digitalizată. Astfel de inițiative dau voce vârstnicilor și creează spații reale de implicare”, adaugă Dobre.

Rețea limitată de centre comunitare

La nivel național funcționează aproape 800 de centre și servicii sociale destinate vârstnicilor, însă majoritatea se află în mediul urban. „În rural există încă un deficit major. Densitatea centrelor de zi este de 1,86 centre la 100.000 de persoane vârstnice cu nevoi de lungă durată, ceea ce arată clar lipsa unei rețele de proximitate”, subliniază președinta Institutului.

Pentru a schimba această realitate, Congresul Național de Îmbătrânire Activă, organizat anual de Institut, reunește autorități, organizații și specialiști pentru a identifica soluții concrete, inclusiv prin accesarea fondurilor europene.

România nu are încă un buget unic național dedicat exclusiv îmbătrânirii active. Resursele provin din bugetele centrale și locale, dar și din programele europene. „De exemplu, Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 are aproape 3 miliarde de euro pentru incluziune socială, din care se finanțează și proiecte pentru seniori. Institutul nostru sprijină autoritățile locale să atragă aceste resurse și să le transforme în servicii de proximitate”, explică Alexandra Dobre.

„România se află mult sub media UE în privința accesului la screening și prevenție”, afirmă ea. Iar Institutul derulează campanii de educație pentru sănătate, alături de parteneri medicali, pentru a aduce prevenția mai aproape de comunități. „Ne dorim ca seniorii să beneficieze nu doar de tratamente, ci și de programe de recuperare și îngrijire la domiciliu. Prevenția ar trebui să fie prioritatea fiecărui județ.”

„Decalajul digital este o realitate dură: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale”, mai spune Alexandra Dobre. Pentru a răspunde acestei nevoi, în 2024 Institutul a lansat, împreună cu parteneri privați, Campania națională de inițiere în securitate cibernetică pentru seniori, menită să îi ajute pe vârstnici să folosească în siguranță telefoanele și internetul. „Scopul este ca fiecare senior să rămână conectat cu familia și să poată accesa servicii publice online fără riscuri.”

În România, doar 2–3% dintre persoanele peste 65 de ani mai activează profesional, un procent de câteva ori mai mic decât media europeană.

„Promovăm ideea de second career, adică folosirea experienței profesionale a seniorilor în folosul comunității. Fiecare meserie poate deveni o resursă educativă pentru tineri, iar formarea continuă este esențială pentru menținerea activității și a demnității personale”, completează aceasta.

Indicatorii îmbătrânirii active

Succesul programelor este evaluat prin indicatori recunoscuți la nivel european: Indicele Îmbătrânirii Active, numărul de ani de viață sănătoasă, gradul de ocupare al persoanelor 55 - 64 de ani și nivelul de participare socială. „În România, aceste valori sunt încă sub media UE, dar se observă progres acolo unde există proiecte pilot și implicare comunitară reală”, afirmă Alexandra Dobre.

Mai multe apeluri din PIDS și PNRR finanțează în prezent centre de zi, echipe mobile și servicii de îngrijire la domiciliu. „Institutul nostru este implicat în consilierea acestor proiecte, pentru ca fondurile să fie transformate în servicii sustenabile și cu impact pe termen lung”, adaugă ea.

Un obiectiv realist ar fi scăderea cu o treime a riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul persoanelor de peste 65 de ani. „România ar trebui să coboare sub 20% rata AROPE la seniori până în 2035. Este un prag posibil, dar necesită colaborare între stat, mediul privat și organizațiile neguvernamentale.”

Conform spuselor sale, rata de ocupare a persoanelor de 55–64 de ani a crescut la peste 53%, un semn că generația aflată aproape de pensionare rămâne activă. Totuși, adaugă ea, România are cei mai puțini ani de viață sănătoasă la 65 de ani din toată Uniunea Europeană, sub patru ani. „Acesta este cel mai puternic semnal că trebuie să investim mai mult în prevenție, recuperare și servicii de suport.”

„Îmbătrânirea nu trebuie privită ca o povară, ci ca o resursă”, continuă Alexandra Dobre. „România are nevoie de politici publice integrate, dar și de parteneriate între stat, societatea civilă și mediul privat. Prin Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă ne-am asumat misiunea de a crea punți între generații, de a transforma datele în programe concrete și de a aduce seniorii mai aproape de standardele europene.”

Fondat în 2020, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă derulează campanii de educație pentru sănătate, proiecte de incluziune digitală și programe intergeneraționale. Prin inițiative precum Orașul bunicului meu și Congresul Național de Îmbătrânire Activă, Institutul arată că îmbătrânirea activă nu e un ideal teoretic, ci o direcție concretă de dezvoltare socială.