România în 2014: a scăpat cine a putut? Anul tragediilor şi al baronilor încătuşaţi
02014 început şi s-a terminat cu tragedii aviatice - accidentul din Apuseni şi cel din judeţul Sibiu, iar DNA a instrumentat zeci de dosare şi a trimis în judecată nume mari care păreau de neatins. Finalul anului, odată cu alegerea preşedintelui, Klaus Iohannis, părea să mai fi liniştit puţin sufletele românilor. A urmat însă încă o lună de doliu ca urmare a catastrofei elicopterului SMURD prăbuşit la Constanţa.
„Adevărul” vă propune o retrospectivă a celor mai importante evenimente din fiecare judeţ.
ALBA. Accidentul aviatic din Apuseni şi investiţia Mercedes de la Sebeş
Evenimentul anului 2014 în Alba a fost, fără îndoială, accidentul aviatic din Munţii Apuseni din luna ianuarie, soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aura Ion. Alte evenimente importante au fost demararea investiţiei Mercedes de la Sebeş în valoare de peste 300 de milioane de euro, dar şi condamnarea fostului preşedinte ANOFM, Silviu Bian, la închisoare pentru fapte de corupţie.
ARGEŞ. Scandalurile care au zguduit judeţul în 2014
Cele mai răsunătoare dintre scandalurile izbucnite în Argeş sunt legate de dosarele care îi au ca protagonişti pe fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi pe primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc. Însă, atenţia publică a fost captată şi de alte evenimente spectaculoase, precum trimiterea lui Cristian Cioacă după gratii şi cele câteva condamnări în Dosarul Permiselor.
În vară, Cristian Cioacă a fost condamnat la 15 ani şi opt luni de închisoare pentru uciderea Elodiei. Pe 18 iunie, magistraţii Curţii de Apel Piteşti s-au pronunţat în dosarul în care Cristian Cioacă este acuzat de omor şi l-au condamnat condamnat definitiv la 15 ani şi opt luni de închisoare pentru uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu. Sentinţa este cu şapte ani mai mică decât cea dată de magistraţii de la Tribunalul din Piteşti care îl condamnaseră pe Cioacă la 22 de ani de închisoare. Practic, Cioacă va mai sta la puşcărie 13 ani deoarece aproape doi a stat deja în arest. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Cristian Cioacă trebuie să mai plătească daune de 150.000 de euro mamei Elodiei. 130.000 de euro fiului său Patrick şi 100.000 de euro fratelui Elodiei. Cuantumul este mult mai mic decât ceea ce solicitase familia Elodiei, respectiv 5 milioane de euro.
Anul 2014 a fost unul profund negativ pentru băcăuani, după arestarea liderilor politici şi blocarea unor investiţii importante la stadiul de licitaţie, proiect sau execuţie. Arestarea preşedintelui PNL, Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău şi a liderului PSD, deputatul Viorel Hrebenciuc, pentru fapte de corupţie, reprezintă cel mai important semnal de schimbare a clasei politice şi a administraţiei băcăuane.
Romeo Stavarache, primarul Bacăului la al treilea mandat consecutiv, a ajuns să fie inculpat în două dosare de corupţie. După ce a încălcat măsurile impuse de judecător, de control judiciar, Stavarache a fost arestat pe 1 iulie. Edilul Bacăului este acuzat de procurori, în primul dosar, de tentativă de abuz în funcţie, după ce a semnat pentru alocarea ilegală a unui apartament unui subordonat din primărie şi în al doilea dosar penal, de luare de mită, în formă continuată, în valoare de 2,39 milioane de lei. În ultimul dosar este inculpat şi arestat la domiciliu verişorul primarului, Liviu Cenuşă (patronul Ziarului de Bacău), dar şi Liviu Goian (fost sportiv şi patron al televiziunii 1 TV Bacău). În aceeaşi ecuaţie de corupţie sunt implicaţi şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, pentru dare de mită dar şi Constantin Apostol, cumătru cu Stavarache şi director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est. Ultimii doi inculpaţi mai au condamnări, cu suspendare, pentru alte infracţiuni de corupţie. Constantin Apostol, directorul ADR NE, mai este condamnat la închisoare, cu suspendare (decizia nu este defintivă), pentru nereguli la o finanţare europeană. Deşi numele lui a apărut în mai multe scandaluri de corupţie, el este menţinut pe funcţie din 1999, fără întrerupere.
Deputatul Viorel Hrebenciuc, preşedintele de „onoare“ al PSD Bacău, inculpat în trei dosare şi arestat pentru implicarea în mafia retrocedărilor de pădure. Liderul grupului parlamentar PSD, „sforarul politicii româneşti“, Viorel Hrebenciuc a ajuns să fie inculpat în trei dosare penale, care au ieşit la iveală în lunile septembrie şi ocombrie. În primul dosar este acuzat de exercitarea influenţei faţă de unii membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru acordarea licenţei de emisie pentru postul de televiziune Giga Tv, controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan (aflat acum în arest, împreună cu Dorin Cocoş, în dosarul Microsoft).
BOTOŞANI. Cronica celor 12 luni marcate de campanii electorale, condamnări şi descinderi DNA
Cele mai importante evenimente care cu siguranţă vor rămâne în amintirea locuitorilor judeţului Botoşani sunt cele două campanii electorale şi scurtinurile de alegeri pentru europarlamentare şi prezidenţiale. Totodată în anul 2014, judeţul dar şi cei care îi conduc destinele s-au aflat sub asediul constant al procurorilor DNA, care au operat şi reţineri.
Odată cu alegerile europarlamentare din luna mai dar şi cu cele prezidenţiale din luna noiembrie, la Botoşani a avut loc un exod de miniştrii ai Guvernului Victor Ponta. Botoşănenii nu s-au bucurat de atâta atenţie, de 10 ani. Nu mai puţin de cinci miniştrii au venit la Botoşani şi de câte două ori în anul 2014. Au venit cu sacul de promisiuni, în special Nicolae Bănicioiu, care la Spitalul din Dorohoi a promis modernizări şi dotări moderne. Din rândul miniştrilor veniţi cu promisiuni electorale, face parte şi Dan Şova, pe atunci în graţiile social-democraţilor. Acesta a promis tot la Dorohoi, construcţii de străzi şi modernizări în infrastructură. Ceva mai rezervată a fost Rovana Plumb, care a discutat doar chestiuni generice, despre majorarea pensiilor. Victor Ponta, primul-ministru şi fostul candidat PSD la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, a venit şi el la Botoşani. S-a lăudat cu realizări şi a promis continuarea proiectelor în domeniul infrastructurii.
BRĂILA. În 2014, judeţul a fost decapitat de baronul Gheorghe Bunea Stancu
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost reţinut, la începutul unii august, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care este acuzat de atribuirea preferenţială a unor contracte către anumite firme.
Alături de şeful CJ Brăila, au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie în acest dosar Florin Mija şi Nicolae Moisiu, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
CĂLĂRAŞI. De la închiderea fabricii de salmonella la ancheta de corupţie de la ADR Sud Muntenia
Anul 2014 a debutat în Bărăgan cu un scandal de proporţii. O evaziune fiscală de peste 50 de milioane de dolari a reuşit să pună lacăt pe cea mai mare societate din Călăraşi care a funcţionat neîntrerupt timp de 32 de ani. Este vorba despre Avicola, un brand al oraşului. În plin scandal al cărnii de pui infestate cu salmonella, firma din Bărăgan a descis să închidă fabrica. De aici pleca, anual, 8% din producţia totală de carne de pui din România. Scandalul cărnii infestate cu salmonella de la sfârşitul anului 2013 a adus dezastrul la Avicola Călăraşi. Unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România a cerut intrarea în insolvenţă, în februarie 2014, doborât de datoriile către furnizori. Societatea are de achitat restanţe care însumează aproximativ 70 de milioane de lei.
Scandalurile de corupţie în care au fost implicat Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, sentinţele definitive date în cazurile lui Sorin Apostu, fostul primar al Clujului, şi Uioreanu junior au marcat Clujul în 2014. În mai, Bosch deschidea, în comuna Jucu, de unde a plecat Nokia, o fabrică, iar în toamnă s-a inaugurat cea mai modernă sală polivalentă din ţară.
Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, care păreau intangibili, au ajuns în acest an în arest. Ulterior, au fost trimişi în judecată pentru diverse infracţiuni.
Luna martie nu a fost cu noroc pentru şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. El a fost reţinut de procurorii anticorupţie, fiind acuzat de abuz în serviciu. Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu de trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", se arată într-un comunicat al DNA.
Astfel, din ordonanţa de reţinere a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2011 - 2013, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate, împiedicând astfel efectuarea a trei controale incluse în programul de activitate al acestei instituţii. În acest fel, spun anchetatorii, a fost tulburată grav activitatea Curţii de Conturi, care s-a aflat în imposibilitatea de a-şi îndeplini principala atribuţie, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice.
În luna aprilie o tragedie a avut loc în mijlocul Constanţei: trei tinere au murit într-un incendiu izbucnit la restaurantul Beirut. Sfârşitul de an a adus din nou oraşul de la malul mării pe harta disperării: patru membri ai unui echipaj SMURD au pierit după ce elicopterul s-a prăbuşit în lacul Siutghiol.
FOTO: Mediafax
DÂMBOVIŢA. Evenimentele care au marcat judeţul
Anul 2014 nu a fost deloc unul liniştit pentru judeţul Dâmboviţa. Pe adevărul.ro aţi putut citi ample materiale despre politicienii trimişi în Parlament, care au avut şi au în continuare probleme cu legea, dar şi aţi putut urmări şi drama miilor de locuitori din zonele “fierbinţi” din judeţ, care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor şi a alunecărilor de
teren.
În luna mai, Primarul Târgoviştei (foto dreapta), Gabriel Boriga a aflat că instanţa menţine sentinţa pronunţată în 29 aprilie 2013 de Judecătoria Târgovişte, care l-a condamnat pe edil la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în procesul de corupţie privind achiziţia la preţuri supraevaluate a unor echipamente pentru locuri de joacă.
Premieră: primul prefect arestat pentru abuz în serviciu. Un alt scandal care a zguduit opinia publică din Galaţi a fost cel al arestării prefectului, pe atunci, Emanoil Bocăneanu. Acesta a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzat de nouă infracţiuni, printre care trafic de influenţă, şantaj, delapidare şi abuz în serviciu.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi l-au trimis în judecată, în 31 ianuarie, în stare de libertate, pe Emanoil Cătălin Bocăneanu, fost prefect al judeţului Galaţi şi fost director executiv al Direcţiei Judeţene de Evidenţa Persoanei Galaţi, fiind acuzat de trafic de influenţă (trei acte materiale), şantaj, delapidare, participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (un act material), participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (două acte materiale), instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (şase acte materiale), instigare la infracţiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, fals în declaraţii şi instigare la fals intelectual.
GORJ. Anchete penale de răsunet, performanţe sportive şi „Oscarul în turism"
Anul 2014 a fost pentru gorjeni plin de evenimente. Cel mai important a fost deschiderea mall-ului din Târgu Jiu, primul centrul comercial de acest fel. Echipa de baschet Energia a produs o mare surpriză, câştigarea Cupei României. De asemenea, unii dintre cei mai importanţi gorjeni au fost trimişi în judecată şi condamnaţi.
HUNEDOARA. Anul 2014: negru pentru politicieni, bun pentru investiţii
Anul 2014 a fost fost dificil pentru cei mai importanţi politicieni din judeţul Hunedoara. În 2014 şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, a fost reţinut pentru fapte de corupţie, iar rivalul său, deputatul Mircia Muntean, a ajuns într-o postură penibilă, în seara zilei în care l-a însoţit pe premierul Victor Ponta, aflat în campanie electorală în judeţul Hunedoara.
Anul 2014 a debutat spectaculos la Iaşi, prin trimiterea după gratii a unuia dintre cei mai influenţi baroni locali din România. Pe 30 ianuarie 2014 judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au dat o sentinţă, care avea să anunţe, cumva, anul greu pe care l-au avut baronii României. Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv şi irevocabil la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte grave de corupţie legate de dosarul "Transformatorul". Baronul liberal, şef la momentul condamnării a filialei ieşene a PNL, a fost găsit vinovat că a cumpărat transformatoare vechi pe care le-a fi vopsit şi vândut ulterior către Electrica Moldova. Şi Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru al Transporturilor, a primit o pedeapsă identică, iar alţi şefi ai Electrica au fost condamnaţi în acelaşi dosar, la pedepse cuprinse între 6 şi 7 ani.
IALOMIŢA. Magistraţi, politicieni, medici şi interlopi, trimişi în judecată de procurori
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început anul în forţă în judeţul Ialomiţa. În ianuarie 2014, anchetatorii de la Bucureşti au venit să-l ridice pe colegul lor de la Slobozia, procurorul Cătălin Cristian Hristescu, şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.
Anchetatorii din Capitală i-au percheziţionat vila de la marginea oraşului şi biroul, pentru ca căuta indicii temeinice astfel încât să poată pune în mişcare acţiunea penală pe numele acestuia.
La finalul activităţilor, Hristescu a fost săltat şi arestat preventiv pentru 30 de zile. El este acuzat de trafic de influenţă, întrucât a încercat să stopeze demararea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia a unei anchete ce viza un apropiat de-al său, afaceristul ialomiţean Ştefan Foamete. Cei doi sunt trimişi acum în judecată, următorul termen al procesului desfăşurându-se în luna ianuarie 2015.
MARAMUREŞ. Dosare DNA, schimbări de primari, scandaluri şi multe nereuşite
Anul care tocmai se încheie nu a adus foarte multe lucruri bune pentru Maramureş. Au fost demarate investiţii, unii primari au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, unii maramureşeni şi-au ales un nou primar. În martie, Săpânţa a rămas fără primar după ce Gheorghe Stan a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al preefectului Anton Rohian. Primarul comunei maramuresene Sapanta, Gheorghe Stan, a primit o condamnare de un an închisoare cu suspendare, după ce a fost prins conducând pe drumurile publice cu permisul suspendat. În momentul de faţă Săpânţa are un primar interimar, cel mai probabil alegerile urmând a fi organizate în 2015. Tot în martie 2014 sute de săpânţeni au venit la Prefectura Maramureş şi au protestat vizavi de suspendarea din funcţie a primarului Gheorghe Stan. Aceştia îi cereau atunci prefectului ca primarul lor să rămână în funcţie.
NEAMŢ. Arestarea lui Pinalti, o navă fantomă căutată pe lacul Bicaz şi două mari investiţii la Roman
Anul care se încheie a fost marcat de arestarea primarului de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, cercetat în dosarul licenţelor Microsoft, dar şi trimiterea sa în judecată într-un alt dosar în care este acuzat de spălare de bani. Tot în 2014, în Neamţ a avut loc un incident care a continuat seria bâlbelor celor de la Romatsa, la scurt trimp după tragedia aviatică petrecută în Apuseni.
Evenimentul anului 2014 în Neamţ a fost, de departe, arestarea primarului Gheorghe Ştefan, zis Pinalti. Ediul de la Piatra Neamţ a fost arestat pe 29 octombrie, la cererea procurorilor DNA care au instrumentat dosarul licenţelor Microsoft. Odată cu Pinalti, au mai ajuns în arest fostul ministru Gabriel Sandu şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru.
Pentru Ştefan şi afaceriştii Cocoş şi Dumitru sunt acuze de trafic de influenţă şi spălare de bani, urmare a contractului de închiriere de licenţe Microsoft, încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat pe 15 aprilie 2004. Anchetatorii susţin că prin acest contract s-a asigurat posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft. Procurorii DNA acuză că la licitaţie au fost condiţii restrictive şi nu a participat decât cine trebuia, astfel că cei care au intervenit şi-au primit partea: Gheorghe Ştefan s-ar fi ales cu 4 milioane de euro, Cocoş cu 9 milioane de euro, iar ministrul Sandu cu 2,7 şi 1,8 milioane de euro.
Mai puţin marcat de tragedii faţă de alţi ani, 2014 a fost, în Prahova, un an al marilor dosare de corupţie. Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, Vlad Cosma, dar şi deputatul Mircea Roşca sunt cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar patronul echipei Petrolul a fost arestat pentru evaziune fiscală. A fost şi anul celui mai grav accident din ultimul deceniu din judeţ: un şofer sinucigaş a provocat un carnagiu pe DN 1.
Chiar la începutul anului 2014, în februarie, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, un baron PSD perceput ca „intangibil“, a fost reţinut pentru 24 de ore, iar fiul său, deputatul Vlad Cosma, pus sub acuzare, pentru infracţiuni de corupţie.
Ancheta în dosar a dezvăluit o întreagă caracatiţă de licitaţii prin care bani din bugetul Prahovei au mers către familia lui Mircea Cosma şi către afacerişti cu legături în lumea interlopă din judeţ. Pagubele produse bugetului judeţului sunt de aproape un milion de euro. Parlamentul nu a dat girul arestului pentru deputat, iar magistraţii au decis ulterior pentru ambii inculpaţi cercetarea sub control judiciar, situaţie în care sunt anchetaţi şi în prezent, în ciuda mai multor cereri ale procurorilor de a obţine arestul la domiciliu pentru Mircea Cosma.
2014 a fost un an plin pentru Sibiu. Oraşul a dat noul preşedinte al României, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost condamnat în primă instanţă, iar de la Sibiu la Deva se circulă doar pe autostradă după inaugurarea lotului 3 din Orăştie-Sibiu. 2014 este şi anul în care un milionar al Sibiului s-a sinucis şi un altul a fost arestat, dar şi anul unei cumplite tragedii aviatice soldate cu 9 morţi.
2014 a fost, fără îndoială, anul în care s-a vorbit cel mai mult despre Sibiu. Primar al oraşului timp de 14 ani, Klaus Iohannis avea să devină, în iunie 2014, preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Ulterior, după ce formaţiunea se aliază cu PDL, formând Alianţa Creştin Liberală, Iohannis devine candidatul formaţiunii pentru funcţia supremă în stat. După primul tur de scrutin puţină lume îl credita cu şanse, în condiţiile în care diferenţa între el şi Victor Ponta a fost de 10 procente. În ciuda unei campanii murdare desfăşurate de PSD, dar mai ales pe fondul nemulţumirilor generate de organizarea primului tur de scrutin în străinătate, Iohannis reuşeşte să câştige, pe 16 noiembrie, cursa pentru preşedinţia României.
SUCEAVA. Accidentul de la Zidul Morţii, incendiul de la Rozita şi numeroase dosare DNA
Anul 2014 a început în judeţul Suceava cu tragedia de la „Zidul Morţii”. Un tânăr de 21 de ani a murit după ce s-a izbit cu maşina într-un pilon construit în mijlocul DN17, loc în care şi-au pierdut viaţa în accidente rutier alte trei persoane. Numeroşi suceveni, printre care şi fostul rector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, au criticat dur soluţia aleasă pentru amenajarea intersecţiei dintre DN17 şi viitoarea şosea de centură a Sucevei. Autorităţile şi proiectantul intersecţiei au dat vina pe şoferi pentru producerea accidentelor. Asta i-a înfuriat pe suceveni care s-au organizat pe reţele de socializare şi peste 500 de persoane au participat la un marş în care au cerut demolarea Zidului Morţii.
TIMIŞ. Dosarele „greilor” din politică, justiţie, medicină sau afaceri
Scena politică din Timiş a fost zguduită în acest an de dosarele penale a doi din cei mai influenţi politicieni din Timiş, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc şi actualul preşedinte al CJ Timiş, Titu Bojin. Ostaficiuc este cercetat într-un dosar penal care vizează trucarea licitaţiei de atribuire a spaţiilor comerciale din aeroportul Timişoara. În acelaşi dosar sunt cercetaţi deputaţii Cornel Sămărtinean şi Alin Popoviciu, dosarul fiind în lucru la DNA Timişoara.
Dosarul în care actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş este cercetat pentru fapte de corupţie a „explodat” în urmă cu câteva săptămâni. În acest caz, procurorii structurii centrale a DNA vizează fapte de corupţie în care au fost implicaţi preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, consilierul judeţean Marcel Mihoc, dar şi 17 primari din Timiş. Procurorii verifică încheierea unor contracte prin care mai multe primării au încheiat ilegal contracte de achiziţie a unor truse de scule. Din peisaj nu poate lipsi, poate cel mai greu nume de pe lista procurorilor DNA, socrul premierului Victor Ponta, senatorul de Timiş Ilie Sârbu, audiat în dosarul retrocedărilor ilegale în care Viorel Hrebenciuc este arestat preventiv.
De dosare nu au scăpat nici afaceriştii din judeţ. În primăvara acestui an, procurorii DIICOT l-au reţinut şi chiar propus pentru arestare pe „regele asfaltului” din Banat, Georgică Cornu, acuzat de evaziune fiscală de 60 de milioane de lei. Pentru acelaşi tip de infracţiuni a intrat în vizorul procurorilor şi omul de afaceri Florin Măran. Acesta este acuzat de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu de 12 milioane de lei. Măran a fost trimis în judecată, recunoscând acuzaţiile DNA şi achitând deja 8 milioane de lei din prejudiciu.
VASLUI. Vasluienii care au revoltat opinia publică în 2014. Cazurile care au făcut înconjurul ţării
Sărăcia, consumul de alcool, lipsa de educaţie au făcut ca şi în anul 2014, judeţul Vaslui să iasă în evidenţă pe plan naţional cu serie de evenimente care au atras oprobriul public. Mama alcoolică care se prăbuşeşte peste copil, fetiţa înfometată, care cântărea doar 4 kilograme la 5 ani, tatăl filmat în timp ce îşi agresa fiica sunt doar câteva din evenimentele care au stârnit revolta opiniei publice.
Prima luna a anului 2014, Vasluiul avea să debuteze cu o naştere spectaculoasă. O tânără însărcinată în nouă luni a născut într-un tren, în apropiere de gara Vaslui, fiind asistată de conductor. În spatele naşterii neaşteptate avea să se ascundă o adevărată dramă. Tânăra se îndrepta spre Iaşi, alături de soţ, unde urma să se judece recursul la o acţiune a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, prin care îi fusese luaţi ceilalţi copii din familie. O lună mai târziu, şi copilul născut în tren a fost luat de reprezentanţii DGASPC, asistenţii sociali constatând că bebeluşul era neglijat, aşa cum se întâmplase cu ceilalţi fraţi.
O femeie de 35 ani, mama a zece copii, a fost filmată în timp ce se prăbuşeşte peste unul dintre copii, din cauza stării avansate de ebrietate. În spatele imaginilor, o nouă dramă cu copiii neglijaţi care avea să scoată la iveală bolile unui sistem.
VÎLCEA. Primarul Râmnicului, arestat, preşedintele CJ, răpus de boală
Ales primar al Râmnicului pe listele USL în 2012, Emilian Frâncu nu a apucat să-şi ducă la bun sfârşit mandatul întrucât, în luna martie a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.
După un proces care a durat mai puţin de un an, fostul edil al Râmnicului a pierdut lupta cu procurorii DNA şi a ajuns în spatele gratiilor, la Penitenciarul Colibaşi. Emilian Frâncu a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie la scurt timp de la instalarea sa în fruntea primăriei Râmnicu Vâlcea, după ce un arhitect din Bucureşti a reclamat că acesta i-a cerut mită 20 000 de euro. Suma pretinsă de fostul primar reprezenta 10 % din valoarea unui contract încheiat între denunţător şi Primăria Râmnicu Vâlcea, după ce arhitectul a câştigat un concurs de proiecte pentru amenajarea spaţiului public din zona centrală a oraşului.
Frâncu este al doilea primar al Râmnicului condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. În 2010, ex pedelistul Mircia Gutău a fost şi el nevoit să renunţe la mandatul de primar după ce a fost declarat vinovat de judecători şi condamnat la 3 ani de închisoare, tot pentru luare de mită.
VRANCEA. Evenimentele care au marcat anul 2014 în Vrancea
Anul 2014 a început cu declararea actorului Radu Beligan drept cetăţean de onoare al judeţului Vrancea şi s-a finalizat cu vizita familiei regale la Focşani, de Ziua Naţională.
Chiar de Ziua Unirii Principatelor Române, actorul Radu Beligan a devenit cetăţean de onoare al judeţului Vrancea la vârsta de 95 de ani. Titlul i-a fost oferit de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, care anterior momentului festiv din Piaţa Unirii a convocat în şedinţă de îndată plenul Consiliului Judeţean, unde aleşii au hotărât în unanimitate conferirea titlului marelui artist.
Marian Oprişan a vrut să fie al doilea maestru, dar de ceromonii, astfet că l-a condus pe Radu Beligan lângă invitaţi, i-a ţinut bastonul iar în final i-a pupat mâna dreaptă, spunând despre artist că este „o instituţie”.
Luna aprilie i-a adus preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, o internare de urgenţă în spital, în uma unei tahicardii. Oprişan, a fost transferat ulterior de la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Focşani, la Institutul Fundeni, pentru continuarea investigaţiilor medicale.
Mai puteţi citi:
Încă un baron local a fost săltat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pus sub control judiciar. Miercuri a fost rândul lui Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor. Bojin a fost ridicat încă de la primele ore de trupele speciale şi dus la sediul din Bucureşti al DNA.
Se încarcă comentariile...
