Dosarul Microsoft. Sandu, Cocoş, Dumitru şi Pinalti află miercuri dacă rămân în arest. Judecători: lăsarea lor în libertate ar genera puternice reacţii negative
0Fostul ministru Gabriel Sandu, primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru află miercuri dacă vor fi cercetaţi în continuare în arest, Curtea Supremă a amânat pentru mâine o decizie în acest caz. Magistraţii arată în motivarea arestării că nicio altă măsură preventivă nu este proporţională cu gravitatea infracţiunilor care ar fi fost comise de cei patru suspecţi.
UPDATE Magistraţii au terminat de judecat contestaţiile formulate de Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan şi au stabilit că vor pronunţa o decizie definitivă în cursul zilei de miercuri.
UPDATE Magistraţii Curţii Supreme arată, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, că aceştia nu reprezintă „elemente care să conducă la diminuarea pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal”.
Mai mult, instanţa a decis că nicio altă măsură preventivă nu este proporţională pentru gravitatea acuzaţiilor care le sunt aduse celor patru suspecţi.
Magistraţii mai explică în motivare că infracţiunile comise în acest caz au avut „o puternică rezonanţă socială negativă”.
„În acest context, al gravităţii deosebite a infracţiunilor ce formează obiectul urmăririi penale, dată de natura lor (infracţiuni de corupţie şi spălare de bani), de valoarea ridicată a sumelor de bani pretinse şi primite, dar şi de modalitatea laborioasă în care se presupune că au acţionat inculpaţii, faptele de care aceştia sunt acuzaţi au avut o puternică rezonanţă socială negativă, cu consecinţe nefaste asupra încrederii populaţiei în instituţiile statului, dar şi asupra stabilităţii de care trebuie să se bucure mediul economic şi de afaceri”, se arată în documentul citat.
Faptul că infracţiunile din acest dosar ar fi fost comise în 2004 (în cazul lui Dumitru Nicolae), respectiv în 2008-2009 (în cazul lui Sandu Gabriel, Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan), iar în atenţia DNA au ajuns abia în anul 2013, urmând ca în toamna acestui an să ajungă în atenţia publicului, „nu se poate considera că pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor s-ar fi diminuat, dimpotrivă, acesta fiind actual şi generând în rândul societăţii puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate”.
Totodată, Curtea Supremă arată în documentul citat că, deşi nu au fost administrate anumite probe, la dosar sunt probe care să susţină acuzaţiile aduse de anchetatori.
„Este adevărat că, în speţă, până la această dată, nu au fost încă administrate anumite probe (audierea unor persoane, obţinerea unor informaţii oficiale de la instituţiile bancare cu privire la tranzacţiile financiare dintre societăţile implicate) care, în opinia inculpaţilor ar fi fost importante pentru stabilirea contribuţiei lor la comiterea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale, însă judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că, în circumstanţele concrete ale cauzei, respectiva împrejurare nu reprezintă relevanţă în ceea ce priveşte aprecierea temeiniciei propunerii de arestare cu care a fost sesizată instanţa, din moment ce materialul probator deja administrat, deosebit de complex, relevă elemente de fapt esenţiale care fundamentează presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor”, se arată în motivare.
Mai mult, instanţa a precizat că punerea în arest preventiv a acestora se impunea întrucât aceştia au comis infracţiuni „ce reprezintă un grad ridicat de pericol social, atât abstract, cât şi concret, activitatea frauduloasă în care se presupune că au fost implicaţi fiind una de amploare, cu ramificaţii transfrontaliere”.
Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, duşi la Curtea Supremă
UPDATE Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan şi afaceriştii Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au fost aduşi la Curtea Supremă la ora 15.50.
Procurorii anticorupţie au obţinut, pe 29 octombrie, primele mandate de arestare în dosarul „Microsoft“. Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, dar şi Gabriel Sandu au fost trimişi după gratii.
Primele mandate de arestare în dosarul „Microsoft“ au scos la iveală şi primele stenograme după interceptările telefonice şi ambientale făcute de procurorii anticorupţie. Primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe „Pinalti“ Ştefan, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, dar şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, cu toţii acuzaţi de corupţie, au primit, miercuri dimineaţă, mandate de arestare pentru 30 de zile. Aceste măsuri pot fi însă contestate de către inculpaţi deoarece deciziile nu sunt definitive.
Cei patru au fost interceptaţi de DNA inclusiv luna aceasta, mult după izbucnirea scandalului în care numele lor figurau cap de afiş. Chiar şi aşa, ei nu s-au sfiit să vorbească despre ce au făcut sau despre cum încercau să-şi acopere urmele şpăgilor enunţate în dosarul procurorilor.
O întâlnire de 15 milioane de euro
Procurorii îi acuză pe Dorin Cocoş, pe Dumitru Nicolae şi pe Gheorghe Ştefan de trafic de influenţă şi spălare de bani, în timp ce fostul ministru Gabriel Sandu este acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.
În actele aflate la dosar anchetatorii explică cum Cocoş, Ştefan şi Sandu s-au întâlnit în primăvara anului 2009 şi au discutat despre continuarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, în contextul în care contractul de închiriere de licenţe Microsoft pentru Guvernul României expira în 2009. Procurorii spun că tot atunci s-au stabilit şi comisioanele celor aflaţi faţă în faţă, la discuţii: 9 milioane de euro pentru Nicolae Dumitru, aproape 4 milioane de euro pentru Gheorghe Ştefan şi 2,7 milioane de euro pentru Gabriel Sandu.
Influenţă la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica
DNA mai susţine că Nicolae Dumitru şi-ar fi exercitat influenţa asupra lui Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft. „Pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Şerban Mihăilescu - ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Dan Nica - ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţilor, precum şi asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii şi derulării contractului de licenţiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, Dumitru Nicolae a pretins şi primit de la altă persoană implicată în cauză, prin virament, în contul firmei Running Total Group pe care o controlează, suma totală de 7,65 milioane USD. Suma de bani pretinsă şi primită provenea de la Fujitsu Siemens Computers“, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere a lui Nicolae Dumitru.
Sandu: Funeriu şi Vreme au făcut toată porcăria
În referatul pr care l-au prezentat judecătorilor Curţii Supreme când au cerut arestarea celor patru anchetatorii redau şi o discuţie interceptată în care Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, se plângea unei persoane neidentificate de faptul că el se numără printre „vinovaţii de serviciu“ din dosarul „Microsoft” şi ar fi „ăla care-i cel mai belea“.
Doamna: Măi, nu, nu, deci, priveşte lucrurile altfel, deci, priveşte-le pozitiv.
Gabriel Sandu: A, nu, nu, nu, ascultă-mă ce-ţi spun, că eu sunt realist, înţelegi. Adică, chestia asta că a vorbit cineva cu cineva, ca să forţeze pe altcineva şi cineva care nu mă cunoaşte a făcut nu ştiu ce cu altcineva de care a auzit, adică asta e o... un c... înţelegi? Sau c... ăla că eu am refuzat să plătesc şi ăla m-a plătit că n-am plătit. Adică, astea-s nişte aberaţii grosolane, înţelegi?
Doamna: Da, da’ mediatizarea asta nu este ok, îţi dai seama că sunt ăştia pe tine cu ochii ca pe butelie de ceva timp, aşa, şi la un moment dat tot caută, scormoneşte şi găseşte un c...
Gabriel Sandu: Da, da, da, da.
Doamna: Singura, ţi-am zis, singura putere şi cea mai mare putere, şi nu ţine nici de ei şi aşa, e Doamne-Doamne, care poate schimba lucrurile cum nici ei nu-şi pot imagina.
Gabriel Sandu: Ştii ce se-ntâmplă, după părerea mea, au făcut o singură greşeală, au exagerat total, au exagerat şi mai e şi altă treabă, a, a-nceput să ne facă doar pe unii vinovaţii de serviciu. înţelegi, că dacă observi, sunt eu şi... pe Funeriu, dacă are protecţie de la PMP, şi pe Vreme... au şi ei acolo un abuz în serviciu când, în fond, ei au făcut toată porcăria asta, deci de la ei a pornit tot, înţelegi, iar ăla care-i cel mai belea sunt eu.
Circuitul şpăgilor prin firme offshore
Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu şi-au luat aproape toate măsurile de precauţie atunci când au primit mita, spun anchetatorii. Ei ar fi cerut firmei D-CON.NET. AG, care a câştigat licitaţia măsluită, să înfiinţeze o altă firmă, prin conturile căreia să fie „spălată“ mita. În octombrie 2009, firma special creată Barringwood Investment Ltd ar fi încasat 18 milioane de euro pentru un contract fictiv, iar de aici, în baza unui alt contract fictiv, ar fi fost livrate 4 milioane de euro către o firmă controlată de Gheorghe Ştefan.
Offshore-ul creat special ar mai fi transferat 2,7 milioane de euro în contul firmei ESSIM Partners, controlată printr-un prieten de ministrul de atunci Gabriel Sandu. Dorin Cocoş ar fi preferat însă banii în mână. Nouă milioane de euro ar fi fost scoşi din conturile offshore-ului de către Dinu Pescariu, aduşi în ţară de acesta şi înmânaţi lui Cocoş, arată procurorii.
Anchetatorii mai susţin că Nicolae Dumitru ar fi cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari de la Fujitsu Siemens pentru a interveni la Guvern în contractul licenţelor Microsoft.
Claudiu Florică a devenit martorul procurorilor
În documentele procurorilor, numele lui Claudiu Florică (fost şef la Fujitsu Siemens) apare mai des decât al oricărui alt personaj din dosar, fie el martor, suspect sau inculpat. În viziunea DNA, Florică a fost cel care a iniţiat şi controlat întreaga afacere Microsoft încă din 2002. Procurorii arată că, prin alţii, el făcea trafic de influenţă la angajaţii Guvernului, el împărţea contracte, tot el gestiona comisioanele, numite de procurori „mită“.
Totuşi, acesta nu a fost inculpat şi nu este anchetat. Asta pentru că Florică a ales să colaboreze în anchetă, iar pe 25 august anul acesta a formulat un denunţ în care a dat toate detaliile afacerii pe care o ştia poate cel mai bine. Declaraţia sa pare să fie una dintre cele mai importante piese din puzzle-ul dosarului. Odată cu Florică, şi compania Fujitsu Siemens a formulat un denunţ în acest caz.
Un dosar cât patru
Ancheta în dosarul „Microsoft“ a demarat la sesizarea Corpului de Control al primului ministru, ca urmare a unor verificări făcute la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.
Raportul de control semnala încheierea ilegală a contractului de închiriere licenţe, din 15 aprilie 2009, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului „Sistem Educaţional Informatizat”.
După ce procurorii anticorupţie au demarat ancheta au descoperit că în filiera licenţelor Microsoft apar numele mai multor foşti miniştri, dar şi cele ale unor oameni de afaceri importanţi care sunt cunoscuţi ca având legături strânse cu partidele politice. Aceştia ar fi jucat rolul de intermediari în mituirea demnitarilor, având grijă să oprească şi pentru ei sume consistente, mai spun procurorii.
Potrivit DNA, miniştrii ar fi deturnat un discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, pentru încheierea contractului-cadru de licenţiere. Din cele 54 de milioane de dolari achitate de Guvern, 20 de milioane de dolari ar fi reprezentat numai comisioane pretinse de intermediari, mai spun anchetatorii.
În dosarul „Microsoft“, procurorii mai verifică şi contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat, încheiat între EADS Germania şi Ministerul de Interne.
Mai exact, dosarul vizează activitatea a trei ministere: Ministerul Educaţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Comunicaţiilor, dar şi cea a Secretariatului General al Guvernului.
Procurorii au făcut mai multe percheziţii în acest caz. Printre cei vizitaţi de anchetatori se numără şi fostul şef al SIE Cătălin Harnagea, dar şi fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
STENOGRAME Dosarul „Microsoft“. Dorin Cocoş: „Am vorbit şi cu Elena. A zis: «Foarte bine»“
Dosarul „Microsoft”. Cum îşi mascau şpăgile Gabriel Sandu, Pinalti, Cocoş şi Dumitru Nicolae
Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu rămân cu imunitate până după alegerile prezidenţiale
Averile miniştrilor acuzaţi de corupţie în dosarul „Microsoft”
Dosarul „Microsoft”. Adriana Ţicău, fostul ministru al Comunicaţiilor, a fost pusă sub învinuire
Dosarul „Microsoft”. Fostul ministru Daniel Funeriu, urmărit penal pentru abuz în serviciu
Dosarul „Microsoft”. Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicaţiilor, audiat la DNA
INFOGRAFIE Afacerea Microsoft a demarat în Parlament cu frâna de mână trasă
Dosarul Microsoft: Cine sunt cei trei demnitari ocrotiţi de Parlament
Dosarul „Microsoft“. Cine este personajul care i-a jucat pe degete pe politicieni
Dosarul „Microsoft”, cartoful fierbinte din Parlamentul României
Fostul şef SIE Teodor Meleşcanu susţine că dosarul „Microsoft” de România a pornit de la FBI
Dosarul „Microsoft“. DNA: În acest moment, Victor Ponta „nu are calitate de suspect sau de inculpat“
Se încarcă comentariile...
