Reactoarele nucleare detin secretul nasterii Universului

Reactoarele unde se realizeaza procese de fuziune nucleara pot fi folosite de oamenii de stiinta care doresc o imagine cat mai fidela a felului cum arata Universul imediat dupa producerea exploziei

Reactoarele unde se realizeaza procese de fuziune nucleara pot fi folosite de oamenii de stiinta care doresc o imagine cat mai fidela a felului cum arata Universul imediat dupa producerea exploziei primordiale, sustine un fizician american care a observat ca plasma creata in interiorul reactoarelor nucleare are o raspandire similara celei a galaxiilor in Univers. Nils Basse, de la Massachusetts Institute of Technology, studiaza turbulentele manifestate in plasma formata in urma reactiilor nucleare. in urma acestor studii, a ajuns la concluzia ca ecuatia matematica privind distributia in Univers a spatiilor vide si a galaxiilor arata foarte asemanator cu cea care descrie comportamentul plasmei intr-un reactor nuclear. in urma acestei descoperiri, omul de stiinta american sustine ca locul pe care il ocupa galaxiile in Univers poate reprezenta rezultatul diferitelor variatii ale densitatii plasmei dupa producerea Big Bang-ului. "Cred ca totul provine din turbulentele manifestate in zorii Universului. Felul in care sunt distribuite in prezent galaxiile a fost determinat de ceea ce s-a intamplat atunci", a sustinut el, precizand ca reactoarele de fuziune nucleara pot fi studiate ca veritabile modele al Universului primordial. Totusi, astronomul Daniel Eisenstein, de la University of Arizona din Tucson, nu este de acord cu aceasta teorie propusa de Nils Basse. Acesta a explicat faptul ca forma de plasma la care face referire Basse a existat numai in prima milisecunda de dupa producerea Big Bang, avand o existenta "mult prea efemera" pentru a putea influenta la o scara larga structura Universului din ziua de azi. Conform calculelor lui Eisenstein, cea mai mare structura care ar fi putut rezulta din aceasta forma de plasma nu s-ar fi intins mai departe de cativa ani lumina pana in ziua de azi. Ipoteza lui Basse nu este sustinuta nici de rezultatele obtinute de Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) care a surprins cele mai "tinere" imagini ale Universului, datate la aproximativ 380.000 de ani dupa Big Bang. Aceste imagini din "copilaria" Universului prezinta fluctuatii ale densitatii diferite de cele presupuse de Basse.