Psihologul Radu Leca explică legătura dintre sărăcie și negativism: „Orice risc devine catastrofal”

Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor, ci poate diminua și libertatea de acțiune, iar modul în care o persoană interpretează realitatea îi poate influența deciziile, perseverența și curajul de a încerca din nou, spun specialiștii.

Pesimismul ne poate face să ratăm oportunități, spune psihologul Radu Leca Foto: Arhivă

Psihologul Radu Leca a explicat, într-un material difuzat de TVR Info, cum negativismul poate întreține blocajul și cum umorul poate contribui la depășirea acestuia.

Potrivit acestuia, negativismul nu provoacă singur lipsurile materiale, însă poate contribui la menținerea unui cerc vicios prin teamă, renunțare și incapacitatea de a observa oportunitățile disponibile.

„Negativismul constant funcționează ca o pereche de ochelari murdari: orice oportunitate pare suspectă, orice risc devine catastrofal, iar orice efort pare inutil”, explică psihologul Radu Leca.

În timp, persoana poate ajunge să aleagă variante aparent sigure, care însă o mențin pe loc. Printre comportamentele menționate se numără evitarea negocierilor, amânarea inițiativelor, renunțarea la procesul de învățare sau rămânerea în relații profesionale care consumă.

Lipsa banilor poate alimenta pesimismul

Legătura dintre dificultățile financiare și pesimism este una firească. Potrivit specialiștilor, stresul financiar afectează atât corpul, cât și mintea: somnul poate deveni mai slab, atenția se fragmentează, iar oboseala, iritabilitatea și senzația că lumea este ostilă pot apărea mai frecvent.

Totuși, explicația nu se oprește aici. Psihologia orientată spre soluții arată că, în același context dificil, oamenii pot reacționa diferit, iar diferența este dată și de tiparul de gândire care le influențează comportamentul.

Pesimismul poate fi alimentat de generalizări precum „nu merge nimic”, de etichete precum „sunt incapabil”, de previziuni rigide precum „va fi și mai rău” sau de concentrarea exclusivă asupra problemelor.

Într-o astfel de stare, mintea poate ajunge să ignore momentele în care lucrurile au funcționat, resursele disponibile, oamenii dispuși să ofere ajutor și competențele deja dobândite.

Consecința poate fi scăderea energiei și a inițiativei, urmată de ratarea unor oportunități. Astfel se formează un cerc vicios în care realitatea pare să confirme permanent pesimismul.

Umorul, o resursă în perioadele dificile

În perspectiva prezentată de Radu Leca, umorul nu este doar o formă de divertisment. Acesta poate întrerupe blocajul mental și poate muta atenția dinspre o perspectivă dominată de catastrofă către una mai largă.

Râsul sănătos poate reduce tensiunea și încărcătura emoțională și poate favoriza flexibilitatea cognitivă, adică abilitatea de a găsi mai multe răspunsuri la aceeași problemă.

Atunci când o persoană reușește să își privească propria dramă și cu umor, fără să o minimalizeze, își poate recâștiga o parte din sentimentul de control. Problema nu dispare, însă nu mai ajunge să domine întreaga perspectivă.

Negativismul poate fi confundat cu realismul, însă realismul autentic presupune și observarea lucrurilor care funcționează, nu doar a celor care provoacă suferință.

Umorul poate contribui la restabilirea acestui echilibru. În loc să fie concentrat exclusiv asupra lucrurilor pe care nu le are, omul poate începe să observe resursele de care dispune: timpul, un prieten, un talent, un telefon, capacitatea de a învăța sau o experiență care poate fi valorificată.

În starea de alarmă, atenția se concentrează asupra pericolelor, iar perspectiva asupra viitorului se restrânge. Într-o stare orientată spre construcție, accentul se mută pe strategii și soluții: ce poate fi schimbat, ce trebuie oprit, ce poate fi început, ce poate fi cerut și ce poate fi învățat. Umorul poate facilita trecerea dintre aceste două stări, deoarece transmite corpului că nu se află într-un pericol imediat, se mai arată în analiză.