Analiză Profesori vs. manageri: cine ar trebui să conducă școlile? Dezbaterea momentului
0„Ar fi bine ca directorii din învățământul preuniversitar să aibă maxim două mandate?” Este întrebarea care a arătat câte nemulțumiri sunt în rândul profesorilor. Profilul de competențe ar trebui să conteze, altfel vom avea un nou concurs în orb, atrage atenția reprezentantul directorilor.
O întrebare lansată într-un grup online al cadrelor didactice, despre cât de bine ar fi ca numărul de mandate să fie limitat la două pentru directorii din învățământul preuniversitar, a iscat discuții aprinse. Cele mai multe răspunsuri au arătat cât de mare este prăpastia între cadrele didactice și directorii din fruntea anumitor școli.
Mulți profesori văd postul de director ca pe un privilegiu oferit de către politicieni colegilor de partid. „Întrebarea nu e OK. Ideal ar fi să se depolitizeze”, se arată într-unul dintre răspunsuri.
Altcineva se arată de acord cu această poziție, însă subliniază că „este greu de realizat în societatea de astăzi”, așa că „măcar să de limiteze mandatele”. „Poate există 5% dintre directori care nu sunt susținuți politic”, continuă răspunsul.
De susținerea politică necesară se vorbește în foarte multe dintre opinii exprimate. „Un singur mandat, nepolitizat”; „Cine a scris postarea habar n-are. Abia după un mandat îți intri în ritm, plus că înaintarea în mandate vine și cu o mai bună gestionare școlii”, se exprimă un alt punct de vedere.
„Chiar am habar, am fost director 9 ani. Trebuie să aibă acces la această funcție și alți colegi. Nu este monopol. Este binevenit un suflu nou”, se revine cu un contra-răspuns.
„Există directori care dau cu biciul în titulari, îi forțează să facă lucruri care nu țin de fișa postului și își strâng argați în jurul lor, argați care beneficiază de zile libere și multe alte beneficii! Și îmi pare rău că nu mai pot să menționez și alte inegalități și discriminări pe care anumiți directori au plăcerea sadică de a le face săptămânal! Sunt prea puțini directori corecți, sau prea puțini oameni buni, sau prea puțini OAMENI în funcția de director”, se exprimă o altă opinie.
„Aș propune să devină obligație de serviciu ca fiecare titular să aibă un mandat în carieră! Așa poate nu ar mai generaliza atât de ușor. Păcat că nimeni nu vorbește despre directorii care fac mult bine comunităților școlare și care aduc implicit beneficii și celor care îi hulesc”, simte un alt comentator să le ia apărarea directorilor.
Într-un alt răspuns se arată că dacă directorul dovedește că are competențele manageriale necesare chiar nu contează numărul de mandate. „Cunosc directori excepționali, care conduc licee de 20-30 de ani, cu rezultate deosebite, respectați și apreciați deopotrivă de profesori, elevi, părinți, comunitatea locală”, este completat răspunsul.
„Profesorul care crede că directorul lui nu e potrivit ar trebui să se ducă la concurs”
Despre organizarea concursului de directori se vorbește încă de la începutul acestui an. Ministrul Daniel David a dat ca termen sfârșitul anului 2025, pentru ca de curând, la Interviurile Adevărul, să vină cu noi precizări conform cărora în prima parte a anului viitor s-ar putea derula aceste concursuri, după o nouă metodologie. Diferit față de concursurile anterioare este faptul că prin lege s-a introdus obligația ca sistemul să propună un profil de competențe. Noii directori ar urma să ocupe posturile începând de toamna viitoare, a susținut ministrul.
Președintele asociației directorilor Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS), prof. Marian Anghel, atrage atenția că este vorba de un profil de competențe pe care ar trebui să-l aibă un director, pentru că „nu putem pune director pe cineva pe care doar punem mâna și spunem <ești tu director de mâine>”.
„Există, prin legislația actuală, obligația ca sistemul să propună un profil de competențe. Întâmplarea face să fi și lucrat la el și în întâlnirile cu ministerul chiar am propus un profil de opt competențe pentru director. Și dacă va exista un profil de competențe validat înainte de concursul de director, teoretic cine va demonstra că se suprapune într-o măsură mai mare decât alții pe acest profil atunci ar trebui să poată să fie”, a spus președintele CEMS.
Propunerea CEMS privind profilul de competențe, realizată împreună cu Asociația pentru Valori în Educație, fost înaintată și către Ministerul Educației, dar și către consilierul pentru Educație al premierului. Cât despre cele opt competențe propuse, acestea pot fi mai multe, pot fi mai puține, pot fi aceleași sau pot fi altele, important este că există o variantă de lucru și nu se pornește de la zero, a spus Anghel.
„Dacă nu va exista un profil de competențe mi se pare că iar vom face concurs în orb. Adică vom căuta niște oameni, dar nu știm ce oameni căutăm. Dacă sistemul nu-și dă seama sau nu-și asumă ce competențe va trebui să aibă directorul care va conduce o școală din 2026 până în 2030, atunci nu știu pe baza a ce vor face concursul. De asta și este pus în lege, pus de niște oameni care așa au văzut lucrurile și mi se pare foarte în regulă. Creezi un profil de competențe, după care îți cauți oameni care au acele competențe într-o măsură mai mare sau mai mică sau în raport cu alții”, a completat directorul Marian Anghel.
Propunerea CEMS și AVE a fost primită cu interes, ministrul Daniel David anunțând la acel moment că vor fi organizate grupuri de lucru în cadrul cărora vor fi validate competențele pe care trebuie să le aibă directorul, așa cum scrie în lege.
Pe de altă parte, ideea de a nu schimba directorii de școală în ianuarie chiar dacă această schimbare ar fi asigurat continuitatea prin concurs, de asemenea propusă de CEMS, pare să fi fost preluată de ministrul educației.
Argumentele directorilor au fost solide. „A schimba director în ianuarie ni se pare total neadecvat din foarte multe puncte de vedere. Din modul în care se constituie catedra celui care pleacă, cel care vine, care nu înseamnă că ia orele celuilalt, pentru că nu funcționează așa. Dacă pleacă un profesor de fizică și vine unul de română, eu trebuie să-mi iau orele înapoi și atunci pleacă niște profesori de fizică și pe orele de română trebuie să căutăm oameni care să vină pe degrevarea celuilalt. Sunt niște probleme mult mai mari decât sunt în aparență. Plus că un mandat, care este totuși un mandat de management, trebuie să înceapă cu o dată de intrare. Propunerea noastră a fost ca mandatele de director în viitor să înceapă de la 1 septembrie și, mai mult decât atât, poate 1 august, ca să aibă o perioadă de o lună de acomodare. Poate se duce într-o școală pe care nu o știe. Nu începi cu prima zi de școală a fi director”, a precizat Anghel.
Speranța este ca în perioada următoare să apară un calendar. Aceste concursuri ar urma să se deruleze în perioada aprilie-mai, iar mandatele să înceapă în august.
Prin probele de concurs ar urma să se verifice nivelul de competență al fiecărui candidat pe competențele stabilite până la data demarării acestuia.
„Acesta este drumul firesc. Existența unui profil de competență, să știm ce vrem de la un director, iar apoi să există niște probe care verifică acele competențe”, a adăugat președintele CEMS.
„E o frică mare că vin oameni din afară și iau posturile de director”
Profesionalizarea rolului de director, de care de asemenea ministrul Educației a vorbit, reprezintă una dintre marile temeri în sistem. Marea confuzie, spune prof. Marian Anghel, este că vor veni să conducă școlile oameni din afara sistemului de învățământ. „Este o frică mare că vin oameni din afară și iau posturile de director, dar nu e despre asta. Profesionalizarea rolului de director este despre cât la sută sau chiar unanimitate din rolul de director să fie rol de management. A-l profesionaliza înseamnă a-l recunoaște ca pe o profesie în sine, cu o formare în sine, cu un profil de competențe în sine. Acum, în funcție de mărimea școlii, poate că există discuții cât poate să fie profesor și cât director, sau cât trebuie să fie director. Într-o școală mare, de exemplu, eu aș lăsa, nu știu, două, maxim patru ore la discuția directorului dacă vrea să predea, așa cum este în majoritatea țărilor, pentru a-și păstra și profilul acela didactic. Dar dacă nu mai vrea să predea, spune - eu sunt OK cu asta și nu vreau să predau, vreau să mă ocup doar de rolul de management - atunci să existe varianta aceasta. Pentru că în forma actuală este puțin caraghioasă situația”, a semnalat Anghel.
Un director al Casei Corpului Didactic nu va putea, cu 14 ore de predare - ceea ce înseamnă cu doar două ore mai puțin decât catedra întreagă pentru un profesor cu 25 de ani vechime, așa cum era aceasta dimensionată până în vară - să asigure conducerea instituției în cele două ore rămase. „Până la urmă suntem mai mult profesori sau mai mult directori? Nu știu, asta trebuie să răspundă alții, nu noi. Să se hotărască ce vor, de fapt”, a mai subliniat directorul Marian Anghel.
Cât despre directorii la adresa cărora colegii au multe reproșuri de făcut, soluția este concurența. Cei care îl contestă ar trebui să meargă la concurs și să arate că pot fi directori mai buni.
„Nu avem directorul care ne trebuie. OK, dacă tu crezi că nu e directorul care trebuie, du-te și fii un director mai bun decât el. Pentru că, asta este, în unele situații este adevărat că directorul nu e ce trebuie. Dar nu e ce trebuie poate pentru că un om care ar fi putut să fie ce trebuie, din păcate, nu și-a sumat asta. Și atunci aici e ceea ce a rămas”, a arătat Anghel.
Realitatea este însă că interesul pentru funcția de director a scăzut mult, a mai spus Marian Anghel, iar dacă la viitorul concurs condițiile actuale se păstrează, mulți nu vor mai fi interesați.
Nemulțumirile sunt legate de creșterea normei de predare, care nu le mai lasă directorilor timp să-i facă treaba, dar și de interdicția de a mai preda la plata cu ora, care în multe școli generează probleme mari.
„Dacă nu se schimbă condițiile din acest moment eu cred că mulți vor renunța. (...) La mine nu obligația de catedră este în primul rând. În primul rând este interdicția de a avea ore la plata cu ora. Pentru că eu în școală am pe cineva care trebuia să se pensioneze, la fizică, dar l-am rugat să nu să pensioneze pentru că la fizică există un deficit foarte mare. Dacă pleacă și colegul acela, eu poate -poate fac rost de cineva, dar la nivel de țară sunt câteva sute de posturi de fizică predate de necalificați. Un director care e de fizică și care nu are voie să ia ore la plata cu ora, ca și cum i-ar interzice munca suplimentară în România - ceea ce iar e un aspect pe care nu îl înțeleg, pentru că nu e ilegal să muncești suplimentar în România, într-o anumită proporție, evident - atunci s-ar putea să nu renunțe la clasele lui sau la orele lui. Preferă să rămână profesor”, a conchis președintele CEMS.
Se încarcă comentariile...
