Preşedintele, enervat din nou de presă

ale presei, când Roncea a început să-i reproşeze că, în aprilie, s-a certat cu un reporter al televiziunii Realitatea.Roncea a ţinut să-i reamintească şefului statului că, atunci, i-a spus

ale presei, când Roncea a început să-i reproşeze că, în aprilie, s-a certat cu un reporter al televiziunii Realitatea.
Roncea a ţinut să-i reamintească şefului statului că, atunci, i-a spus respectivului reporter că ar trebui să fie preocupat de faptul că patronul său, Sorin Ovidiu Vântu, a lăsat sute de mii de oameni fără casă. Înainte ca Roncea să explice ce vrea exact să spună, Băsescu l-a întrerupt şi, adresându-se moderatorului dezbaterii, Marius Tucă, a anunţat că va pleca. "Am venit aici la o discuţie, nu la refulările de ziarist căruia îi dau sau nu bună ziua. Dacă putem discuta, bine, dacă nu, nu vreau să vă deranjez", a spus şeful statului, după care chiar a plecat însoţit de consiliera sa, Adriana Săftoiu. Marius Tucă a încercat să-l oprească pe Roncea din expunerea sa, dar acesta l-a ignorat şi nu a părut deranjat că a determinat plecarea şefului statului. Ulterior, pe drumul spre maşina sa, Băsescu le-a mai explicat ziariştilor că a plecat, întrucât "am timpul limitat. Nu am timp pentru atacuri la persoană". Acum două săptămâni, şeful statului s-a supărat pe întrebarea unui ziarist şi, pe treptele sediului SRI, a spus despre acesta că este "un găozar".

Opinia jurnaliştilor, analizată de CURS
Sondajul care a prilejuit "altercaţia" între preşedinte şi presă a fost realizat de CURS şi urmărea să afle opiniile jurnaliştilor din presa scrisă si audiovizuală. Vă prezentăm rezultatele acestei cercetări sociologice, reprezentative la vinel naţional.

De ce curent politic vă simţiţi mai apropiat?
Frapează proporţia extrem de mare, 49 la sută, a celor care declară că nu au nici o preferinţă. Răspunsul arată mai degrabă o tendinţă de a ocoli întrebarea, de disimulare din motive care nu pot fi decât bănuite. Probabil jurnaliştii nu au vrut să rişte nimic şi nu şi-au dezvăluit preferinţele politice, temându-se pentru situaţia lor.

Care sunt principalele două probleme cu care se confruntă mass-media?
Problema amestecului politicului şi economicului în activităţile media este o dezbatere care ţine capul de afiş în special în ultima perioadă. Ea a ieşit în zona publică odată cu desele referiri ale preşedintelui Traian Băsescu la situaţia presei. Pe fond, tema era discutată de mai multă vreme printre ziarişti. Diferitele experienţe au făcut ca nemulţumirile gazetarilor să mocnească ani de zile. Presa a traversat şi ea o perioadă de tranziţie, până la coagularea de astăzi, iar acest lucru s-a simţit cel mai bine la nivelul ziariştilor de rând. În plus, există o diferenţă foarte mare între presa locală şi cea centrală. Graficele arată că principalele probleme ale presei sunt, pe lângă imixtiunea politicului şi economicului, lipsa de educaţie şi lipsa banilor. Asta înseamnă o presă de tranziţie, cu ziarişti săraci, prost educaţi şi permeabili la interferenţele din diferite zone.

În ce măsură credeţi că vă reprezintă interesele organizaţia în care sunteţi membru?
Aproape 60 la sută din ziariştii membri ai unei organizaţii profesionale consideră că interesele lor nu sunt reprezentate decât în mică sau foarte mică măsură. Dacă se ia în calcul faptul că doar 9 la sută din jurnalişti au spus că fac parte din-tr-o organizaţie profesională, se vede cât de dezamăgită este această categorie profesională de instituţiile menite să o reprezinte.

După părerea dvs. când a fost perioada cea mai bună pentru mass-media din România, după 1990, din punct de vedere al libertăţii de exprimare a jurnaliştilor?
Paradoxul perioadei pe care o trăim este dat de relaţia cu puterea, din perspectiva libertăţii de exprimare. Cu tot scandalul legat de aprecierile preşedintelui României la adresa ziariştilor, aceştia consideră că, din 2005 încoace, traversează cea mai bună perioadă. O explicaţie poate fi aceea că războiul dintre Băsescu şi presă nu este unul de profunzime, ci mai degrabă o hărţuială. Cele mai proaste note le-au primit guvernările pesediste. Acest lucru arată clar că tendinţa partidelor-stat de a acapara toate segmentele îşi pune amprenta inclusiv pe relaţia cu presa. Există aici o contradicţie între răspunsul la o altă întrebare anterioară, privind problemele cu care se confruntă media, şi cel la întrebarea de faţă referitoare la libertatea de exprimare. Sociologii ar trebui să explice în ce măsură referirile la perioada "90-'92 reflectă realitatea acelui moment, ştiut fiind că atunci nu erau decât câteva cotidiene şi la fel de puţine posturi radio-tv.

Studiile în jurnalism sunt obligatorii pentru un bun jurnalist?
Răspunsul privind obligativitatea studiilor de specialitate pentru jurnalişti arată că breasla jurnaliştilor nu este încă setată în direcţia profesionalizării. Deşi recunosc faptul că presa suferă de oameni pregătiţi, totuşi, când vine vorba de studii de specialitate, jurnaliştii spun că nu sunt o condiţie obligatorie pentru media. Asta arată întâi de toate că, la noi, presa nu este privită ca oricare altă meserie, iar în subtexte se recunoaşte lipsa unui învăţământ de calitate în domeniu. Realitatea faptului că oricine poate deveni ziarist a împământenit ideea că poţi face presă "la plesneală". De aici şi generaţiile tot mai slab pregătite de jurnalişti apăruţi în ultimii ani. Studiul mai are un alt răspuns, care arată că tot mai mulţi ziarişti privesc trecerea prin presă ca pe ceva temporar. Poate şi de aici convingerea că nu trebuie neapărat să ai o pregătire specială pentru media.