Pozitiile anti-imigranti, preluate in bloc de clasa politica

Chemati pentru a doua oara la urne, in mai putin de un an, alegatorii olandezi au dat castig de cauza Partidului Crestin-Democrat (CDA), cu o mica diferenta de voturi fata de al doilea clasat,

Chemati pentru a doua oara la urne, in mai putin de un an, alegatorii olandezi au dat castig de cauza Partidului Crestin-Democrat (CDA), cu o mica diferenta de voturi fata de al doilea clasat, Partidul Laburist (PvdA), in timp ce gruparea populista Lista lui Pim Fortuyn (LPF), care, la scrutinul din mai trecut, provocase (ca urmare a emotiei generale starnite de asasinarea liderului sau) o mare surpriza, devenind a doua formatiune politica a tarii, a inregistrat un recul apreciabil. De altfel, tocmai lipsa de experienta politica si disensiunile dintre succesorii lui Fortuyn au dus la destramarea coalitiei guvernamentale si convocarea alegerilor anticipate. Marele paradox este ca vederile antiimigratie ale Listei lui Fortuyn au fost imbratisate in apreciabila masura de ansamblul celorlalte partide. Pana nu de mult, scrie International Herald Tribune, intr-un deosebit de interesant articol, semnat John Vinocur, cu exceptia gruparii lui Fortuyn, in politica olandeza exista un adevarat tabu cand se punea problema sa se vorbeasca despre imigratie si imigranti. Acum, aceasta situatie s-a schimbat in mod radical. "Toate marile partide, de stanga sau dreapta, nu-si mai ascund teama ca democratia olandeza sa nu piara inecata in ciorba multiculturalismului" (denumire data tendintelor de integrare sociala a noilor veniti, in imensa lor majoritate de origine musulmana), afirma analistul american. "Corectitudinea politica" este acum "in zdrente" , iar multiculturalismul, cu alte cuvinte coexistenta culturilor, este pus sub semnul intrebarii, ceea ce se reflecta pe deplin in programele cu care partidele s-au prezentat la alegeri. Crestin-democratii considera ca permisele de rezidenta vor putea fi acordate numai dupa incheierea unor cursuri de integrare, inclusiv posedarea de cunostinte temeinice de limba olandeza; laburistii (social-democrati) vor sa se interzica imigrantilor deja stabiliti in tara accesul la serviciile sociale, daca nu vor fi absolvit aceste cursuri; iar liberalii se pronunta pentru interdictia intrarii in tara a liderilor religiosi islamici. Fortuyn a determinat "o schimbare profunda" in conceptiile politice, abordarea frontala a problemei valului de imigranti incetand a mai fi "un subiect rusinos de discutie". Campania electorala a demonstrat ca pentru olandezul de rand este O.K. sa-si manifeste ingrijorarea ca principalele patru orase ale tarii sunt in pericol de a avea o populatie majoritar islamica. Potrivit fruntasului social-democrat Klaas de Vries, fost ministru de Interne, in ochii electoratului traditional, "problema este pe cale sa scape de sub control", devenind "extrem de inflamatorie si periculoasa". Concluzia? "Principalele partide au preluat calupuri intregi din discursul lui Fortuyn, le-au mai atenuat putin din ascutisuri si le-au proiectat in arena politica cu o stridenta necunoscuta in tarile vecine Olandei". O situatie pe care International Herald Tribune nu pregeta sa o descrie ca "revolutionara" in peisajul politic (vest)european.