Pinochet a murit în Ziua Drepturilor Omului

Fostul dictator chilian nu va beneficia de funeralii naţionale

neînsufleţit al lui Pinochet a fost transportat la şcoala militară din capitala chiliană, unde astăzi este prevăzută o ceremonie cu onoruri militare, apoi va fi incinerat. Preşedintele Michelle Bachelet a luat decizia să nu i se organizeze fostului dictator funeralii naţionale şi nici nu a fost decretat doliu naţional. Totuşi, armata şi-a coborât drapelele în bernă în semn de doliu după moartea fostului său comandant-şef.
A scăpat de justiţie
Augusto Pinochet a murit fără să fi dat socoteală pentru crimele comise în Chile în timpul celor 17 ani ai dictaturii sale (1973-1990). În pofida sutelor de reclamaţii depuse împotriva lui, sănătatea sa fragilă l-a salvat de toate procesele, notează AP. În 1998, Pinochet suferă o intervenţie chirurgicală la spate, în Londra, unde este arestat la domiciliu pe baza cererii de extrădare formulate de judecătorul spaniol Baltasar Garzon. Autorităţile britanice îl consideră prea slab pentru a suporta procesul şi îl lasă să se întoarcă în Chile. Aici îl aşteaptă peste 200 de reclamaţii, dar medicii îl diagnostichează cu "demenţă senilă". În 2001 şi în 2004 este exonerat de procese tot pe motive medicale. Chiar dacă majoritatea judecătorilor l-au considerat prea bolnav pentru a fi judecat, săptămâna trecută, Pinochet a fost condamnat la arest la domiciliu pentru executarea unor gărzi de corp ale fostului preşedinte marxist Salvador Alende.
Actualul preşedinte, Michelle Bachelet, printre victimele dictatorului
La 25 noiembrie, chiar de ziua generalului, soţia sa a citit o declaraţie prin care Pinochet şi-a recunoscut, pentru prima oară, "responsabilitatea politică" pentru abuzurile din timpul celor 17 ani cât a stat la putere. În acea perioadă, 3.000 de oponenţi ai regimului militar au fost executaţi sau au dispărut fără urmă, iar aproape 30.000 au fost torturaţi. Alte zeci de mii au luat calea exilului în perioada 1973-1990, din motive politice. Michelle Bachelet, acum preşedinte al Republicii Chile, a fost şi ea torturată, împreună cu mama sa, în centrul de detenţie de la Villa Grimaldi.
Mărire şi decădere
Generalul Pinochet a preluat puterea în Chile printr-o lovitură de stat sângeroasă, pe 11 septembrie 1973. Era pe atunci comandant-şef al armatei. În timp ce avioanele militare bombardau palatul prezidenţial La Moneda, Pinochet i-a cerut preşedintelui de stânga, Salvador Alende, să se predea, dar acesta a preferat să se sinucidă cu o puşcă automată dăruită de Fidel Castro. În acele momente, Pinochet a dat asigurări că nu va rămâne la putere "decât atât timp cât circumstanţele o cer", pentru a proteja Chile de comunism. El a aprobat un plan economic care a pus bazele neoliberalismului, privatizând companiile şi serviciile de stat, facilitând intrarea în ţară a capitalului străin şi interzicând sindicatele. Dacă în primii ani după aceste măsuri, Chile a cunoscut un boom economic, la începtul anilor '80, o criză economică puternică a dus la falimentarea în serie a sute de companii, a aruncat în şomaj aproape 30 la sută din forţa de muncă. Primele proteste nu au întârziat. Reprimarea părea să nu mai fie suficientă pentru a opri mobilizarea socială. Dictatorul s-a decis să convoace un referendum privind continuitatea sa la putere. 54 la sută din populaţie s-a pronunţat pentru "nu", obligându-l să-şi înceapă planurile de retragere.

Bătaie între contestatarii şi susţinătorii generalului
După ce moartea fostului dictator a fost anunţată de mass-media, zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile oraşului Santiago de Chile pentru a-şi manifesta bucuria. Imediat, poliţia a intervenit încercând să tempereze elanul, considerat "periculos", al unora dintre cei prezenţi în stradă. Dar asta nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia. Entuziaştii au interpretat negativ prezenţa soldaţilor şi, considerând că nu li se permite să se bucure, au început să dea cu pietre înspre trupele de ordine. Lucrurile au degenerat rapid, iar civilii au construit baricade cărora le-au dat foc, pentru a bloca vehiculele poliţiei. La scurt timp, în spatele baricadelor au apărut grupuri de antimanifestanţi, care scandau numele generalului Pinochet. Între cele două "tabere" a izbucnit o bătaie generală, care s-a soldat cu zeci de răniţi şi o mulţime de arestări. Poliţia a fost nevoită să folosească tunurile cu apă şi grenade cu gaz lacrimogen, pentru a împrăştia mulţimea. Spre seară, autorităţile au anunţat că trupul fostului dictator va fi incinerat, pentru a nu fi profanat de cei care l-au urât până la moarte. (Sabina Tudor)