Pagina cititorului
0
llIeşeanul Costică Jalbă, pensionar, spune că este un cititor fidel al ziarului „Adevărul“. Din acest motiv, el a preferat tot timpul să-şi facă abonament, pentru a nu mai merge în fiecare dimineaţă la chioşcul de ziare.
„Este un ziar complet"
„Figurez pe lista de abonaţi ai ziarului de foarte mulţi ani", spune cu mândrie ieşeanul. În fiecare zi, Costică Jalbă citeşte „Adevărul" din scoarţă în scoarţă pentru că, spune el, oferă informaţii de calitate.
„Citesc acest cotidian pentru că, din punctul meu de vedere, este un ziar complet, care dă informaţii pertinente. În plus, este un ziar care se adresează cititorilor care într-adevăr doresc să ştie ce se întâmplă în ţară", mai spune Costică Jalbă.
Falsa reconciliere cu trecutul comunist
În momentul în care are loc o schimbare de regim - or '89 este o shimbare fundamentală de regim - noua putere care se instalează după o revoluţie cum a fost cea din decembrie, are două mari obiective: unul este consolidarea democratică (deci un obiectiv care îi priveşte viitorul) şi al doilea este rezolvarea problemelor cu trecutul. Germanii au un cuvânt pentru această reconciliere cu trecutul, se cheamă Aufarbeitiung, adică rezolvarea problemelor moştenirii trecutului dictatorial. Aşadar, noua putere are un dublu rol: rolul de a încerca să rezolve problema cu trecutul prin deconspirarea activităţii poliţiei politice comuniste şi pentru a asigura consolidarea democratică.
În momentul în care se instalează o nouă putere politică şi se vrea democratizarea unei ţări, trebuie rezolvate nişte probleme legate de activitatea fostului regim. Este vorba de problema aşa-numitului capital social rău. Şi asta pentru că există o serie de reţele de servicii mutuale între fosta nomenclatură, foşti ofiţeri şi colaboratori ai poliţiei secrete şi oamenii care s-au îmbogăţit sub comunism, mai ales că acele averi erau ilegale, care nu erau la vedere. Marea problemă pe care o are România este o unidimensionalitate a deconspirării. Cu alte cuvinte, legea se concentrează pe deconspirarea activităţii poliţiei politice dar încă nu există instrumente pentru cercetarea celor care întotdeauna dau ordine poliţiei politice, şi anume nomenclatura. Dacă ne uităm acum, Partidul Comunist Român şi foştii săi membri nu au păţit mare lucru, deşi la nivel discursiv sunt condamnaţi în permanenţă. Ioan Ogăraru























































