Oropsiţi de soartă şi în copilărie, şi după majorat
Pentru copiii abandonaţi, căldura părintească şi atmosfera de familie sunt înlocuite de grija ce li se poartă în centrele de plasament. Până la majorat, aici au "casa şi masa", aici se
Pentru copiii abandonaţi, căldura părintească şi atmosfera de familie sunt înlocuite de grija ce li se poartă în centrele de plasament. Până la majorat, aici au "casa şi masa", aici se bucură de vorbele bune ce le sunt adresate din partea personalului instituţiei. Aşa se şi explică faptul că, atunci când sunt nevoiţi să părăsească centrul şcolar, se întorc deseori acolo ca şi cum şi-ar vizita părinţii. Ce se întâmplă însă cu aceşti tineri, dintre care fac şi eu parte, care, la împlinirea vârstei majoratului, trebuie să părăsească centrele de plasament? Ne pomenim dintr-odată fără casă, fără un loc de muncă, unde să ne putem asigura existenţa, neştiind încotro să o luăm. Traiul de azi pe mâine, din veniturile sporadice, realizate muncind cu ziua într-un loc sau altul, ne îngrijorează şi ne marchează profund existenţa noastră de adolescenţi. Eu muncesc pe unde găsesc, fără să am siguranţa că mâine am să mă descurc mai bine. Nu vreau nimic de pomană. Visul de a avea propria casă este frumos, dar se poate împlini? Cu banii pe care-i câştig muncind cu ziua reuşesc să-mi plătesc gazda, pentru că nu vreau să stau pe străzi, fără rost, să cerşesc sau, Doamne fereşte, să fur. Ultimul dosar pentru o locuinţă l-am depus la Primăria municipiului Suceava acum 3 luni. Mă interesez mereu, doar, doar voi avea noroc să primesc o veste bună. Răspunsul este acelaşi, fără speranţă. Sigur, în sărăcia actuală este greu să aduni bani pentru investiţii de case pentru tinerii săraci. Dar noi putem munci oriunde - pe un şantier de construcţii, la un patron care se gândeşte că noi putem fi o forţă de muncă şi pentru construcţiile de locuinţe ieftine pentru cei fără adăpost, ca noi. Ce viitor vom avea noi, copiii care am crescut fără părinţi, fără un cămin? Există un patron care să se gândească la un proiect care să ne ajute şi pe noi?
Nicolae AbiculeseiSuceava





















































