Obiceiul femeilor de-a pune bani deoparte, vechi de peste 2.000 de ani. Ce au descoperit arheologii în dulapul unei femei care a trăit în Pompei

Într-un dulap dintr-o locuință din anticul Pompei s-au păstrat, timp de aproape 2.000 de ani, obiecte care dezvăluie câteva dintre preocupările femeilor din acea vreme. Descoperirea arată că, unele obiceiuri au supraviețuit, în forme diferite, până astăzi.

Arheologii au descoperit mai multe obiecte în dulapul unei femei romane din Pompei. Foto: pompeiisites.org

Un colier cu amulete, 38 de monede de bronz, „instrumente” de machiaj și recipiente pentru parfumuri se numără printre obiectele descoperite într-o locuință din Pompei, orașul roman îngropat de erupția Vezuviului în anul 79 d.Hr. Descoperirile îi ajută pe arheologi să reconstituie fragmente din viața celor care locuiau aici înainte de catastrofă.

Obiectele au fost găsite într-un dulap din casa lui Cornelius Maximus, aflată în zona centrală a orașului antic. Conținutul acestuia a fost recuperat în urma unor săpături recente, care au scos la iveală lucruri folosite atât pentru îngrijirea personală, cât și în gospodărie sau în activități comerciale.

Printre ele se află pensete, o spatulă pentru amestecarea pigmenților utilizați la machiaj, un recipient din sticlă pentru balsamuri sau parfumuri, un arzător pentru parfumarea încăperilor și o lampă din bronz. Arheologii au găsit și greutăți din plumb, probabil folosite într-o activitate comercială. Acestea erau păstrate într-o cutie de lemn, din care au rămas doar urme.

Colierul cu amulete, păstrat poate ca amintire din copilărie

Printre obiectele descoperite se află un colier alcătuit din cel puțin 24 de piese miniaturale, realizate din materiale diferite: os, pastă de faianță, pastă de sticlă și cristal de stâncă. Micile obiecte sunt perforate pentru a putea fi prinse de un șnur și reprezintă divinități, mâini și picioare, conuri de pin și ciorchini de struguri. Printre figurinele identificabile se numără zeii Bes și Mercur.

Foto: pompeiisites.org

Astfel de coliere au fost asociate uneori cu practici magice și cu prepararea unor poțiuni. Specialiștii au explicat, însă, că ele fac parte din categoria numită crepundia - obiecte asemănătoare unor zornăitoare, prevăzute cu amulete și oferite copiilor pentru protecție. Zgomotul produs de acestea îi ajuta, totodată, pe adulți să audă când copiii se mișcau.

Unii adulți continuau să țină astfel de obiecte în cutii sau săculeți, inclusiv în dulapuri, ca amintiri din copilărie. În cazul descoperirii de la Pompei, colierul ar putea fi un astfel de suvenir, deși arheologii nu pot stabili cu certitudine cui i-a aparținut și ce semnificație avea pentru proprietar.

Păstrarea unor asemenea amintiri poate fi înțeleasă și în contextul societății romane, în care oamenii se deplasau frecvent între regiuni și orașe. De la sclavi la negustori înstăriți, mulți ajungeau să trăiască departe de familie și de locurile în care copilăriseră.

În dulap au fost găsite și vase din bronz, sticlă și ceramică. Unele erau obiecte obișnuite de uz casnic, dar altele ar fi putut avea o valoare sentimentală. Printre acestea se numără un ulcior mic, decorat cu motive care imită solzii conurilor de pin.

1/4

obiect Pompei 01 pompeiisites org jpg Foto: pompeiisites.org

Cele 38 de monede

Un alt obiect important descoperit în dulap, într-un sertar secret, este un recipient mic, împletit din materiale vegetale, în care se aflau 38 de monede de bronz, dovadă că obiceiul femeilor de a economisi e vechi de cel puţin 2,000 de ani. Recipientul, numit cistella, a fost recuperat în timpul săpăturilor, iar fragmentele sale au fost ulterior analizate.

Prezența monedelor sugerează că proprietara nu a mai avut timp să recupereze bunurile, indiferent dacă valoarea acestora era materială sau sentimentală.

Este posibil ca proprietarii casei să fi încercat să fugă din oraș în momentul erupției. Dacă au supraviețuit, poate că nu s-au mai întors niciodată să-și caute lucrurile ascunse sub podele. Alte persoane au încercat să-și recupereze bunurile, iar urmele acestor eforturi au fost identificate în timpul săpăturilor recente.

Ce dezvăluie descoperirile despre locuință

„Pompeiul nu este doar un loc al marilor opere de artă, ci și un spațiu în care cele mai obișnuite obiecte redau dimensiunea umană a trecutului. Valoarea acestei descoperiri constă în posibilitatea de a pune laolaltă diferitele urme ale unei vieți: obiceiuri personale, muncă și amintiri”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei, potrivit pompeiisites.org.

Acesta a precizat că identitatea persoanei care a locuit în casă nu poate fi stabilită cu certitudine, însă obiectele oferă indicii despre viața sa cotidiană.

Locuința, cunoscută drept casa lui Cornelius Maximus, a fost cercetată doar parțial. Fațada fusese excavată încă din 1912, iar atribuirea numelui se bazează pe inscripții care nu mai sunt vizibile astăzi.

Încăperile din spatele fațadei au fost investigate abia recent, în cadrul unui amplu proiect de restaurare și de îmbunătățire a accesului în zona învecinată, numită Insula dei Casti Amanti.

Cercetările au scos la iveală și picturi murale realizate în al Patrulea Stil pompeian, în încăperea în care se afla dulapul. Acestea sunt atribuite atelierului de pe Via di Castricio și indică un anumit nivel de trai, în concordanță cu poziția centrală a casei, aflată lângă una dintre principalele artere ale orașului antic.

În același timp, arheologii au constatat că, în momentul erupției, în locuință se desfășurau încă lucrări.

Șoareci într-o amforă

Printre descoperirile din casă se numără și scheletele a cel puțin doi șoareci, găsite într-o amforă. Analizele efectuate în laboratorul parcului arheologic indică faptul că rozătoarele aparțineau, cel mai probabil, speciei Apodemus sylvaticus, cunoscută drept șoarece de pădure.

Cele două animale nu ajunseseră la maturitate, după cum arată stadiul de dezvoltare a oaselor. Pentru examinare au fost analizate 117 fragmente osoase de mici dimensiuni.

Șoarecii de pădure trăiesc în mod obișnuit în zone naturale și grădini, dar pot pătrunde în poduri și spații de depozitare în căutare de hrană. Prezența lor în locuința din Pompei completează alte descoperiri similare din regiunea Vezuviului, inclusiv cele din încăperile de serviciu ale vilei de la Civita Giuliana și din canalele de scurgere ale orașului Herculaneum.

Alături de bijuterii, monede și obiecte de îngrijire personală, aceste urme mai puțin spectaculoase conturează o imagine a vieții cotidiene din Pompei: o lume în care oamenii munceau, își păstrau amintirile, își organizau gospodăriile și se confruntau inclusiv cu problemele obișnuite ale traiului de zi cu zi.