O amploare fara precedent a furturilor de obiecte de patrimoniu

Recent, la Sinaia, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, sfidand logica, declara urmatoarele: "Am reusit un singur lucru fata de epoca anterioara; am reusit sa se fure mai putin. Nu stiu

Recent, la Sinaia, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, sfidand logica, declara urmatoarele: "Am reusit un singur lucru fata de epoca anterioara; am reusit sa se fure mai putin. Nu stiu cat s-a furat... (sic) S-a furat foarte mult inainte." Declaratiile sale sunt contrazise flagrant de raportul Directiei Politiei Judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei prezentat de colonelul Cristea Cojocaru, din care reiese cat anume s-a furat anul trecut in domeniul patrimoniului cultural national. Raportul remarca, inca de la inceput, "amploarea fara precedent a fenomenului infractional (in domeniul patrimoniului - n.r.), profesionalizarea autorilor de astfel de infractiuni si a traficantilor, constituirea lor in retele organizate care, in multe situatii, actioneaza la comanda unor colectionari romani sau straini." Cresterea este una spectaculoasa: de la 19 fapte in 2000 se ajunge la 257 de fapte rezolvate in 2001, ramanand in lucru un numar de 454 cauze la sfarsitul anului (spre deosebire de numai 310 la sfarsitul lui 2000). Au fost vizate atat obiecte de arta (picturi: Baba, Luchian, Petrascu, Ressu, Piliuta etc.), cat si obiecte de cult sau piese arheologice. Marea majoritate a acestora a fost probabil scoasa ulterior din tara si s-a pierdut definitiv. Dintre cele mai spectaculoase cazuri, raportul pe 2001 al Politiei mentioneaza: talharia comisa in noaptea de 2/3 februarie 2001 asupra pensionarului G.C. din judetul Ialomita, cand s-au furat 25 de tablouri realizate de pictori romani consacrati (Baba, Pacea, Piliuta, Musceleanu, Mutzner) si 10 icoane pe lemn; ... spargerea locuintei dr. D.V. din Bucuresti din data de 23 ianuarie 2001, in miezul zilei, cand au fost sustrase trei tablouri semnate de Camil Ressu, Gheorghe Petrascu si Stefan Luchian, o icoana veche si un vas "galle"; furtul din locuinta prof. univ. R.V. din data de 12 aprilie 2001 (tot in miezul zilei) a doua tablouri semnate Petrascu si Luchian si a doua covoare persane originale; spargerea locuintei prof. univ. D.Z. din 21 august 2001, cand s-au sustras 6 tablouri si, poate cel mai spectaculos, furtul, prin substituirea originalelor cu falsuri ale acestora, a 56 de tablouri din colectia Wainberg din Bucuresti. Printre cazurile rezolvate de Politie amintim: descoperirea a peste 1800 monede din secolele I-III d. Hr. la lideri ai lumii interlope din Hunedoara, monede scoase la suprafata din Muntii Orastiei, recuperarea a 23 obiecte de cult (icoane, carti, instrumente rituale) din secolele XVI-XVIII sustrase in luna august 2001 din Biserica-muzeu "Ion Creanga" din comuna Brosteni, judetul Suceava si depistarea pe Aeroportul Otopeni, la 15 ianuarie 2002, a lui Velea Octavian, cetatean roman rezident in SUA, care incerca sa scoata din tara in manerul valizei 46 de monede din argint si inca 6 de bronz, toate acestea dupa ce mai fusese cercetat de politie in ianuarie 2001 pentru sapaturi neautorizate in situri arheologice, de unde si-a insusit 136 de monede si 13 fibule de metal. La randul sau, Politia de Frontiera a raportat pentru 2001 descoperirea unui numar de 2000 de obiecte de patrimoniu care urmau sa fie scoase ilegal din tara. Un fapt ingrijorator este, potrivit raportului, contributia la aceste infractiuni a unor persoane specializate: experti, producatori, restauratori si comercianti de bunuri de patrimoniu. Alaturi de banalele spargeri, cele mai multe efectuate la comanda, un alt mod de operare, extrem de folosit, este acela al substituirii pieselor originale aflate in posesia unor colectionari particulari, in special batrani, sub pretextul expertizarii sau cumpararii si inlocuirea lor cu falsuri. De asemenea, s-a inmultit ingrijorator si numarul falsurilor de pe piata obiectelor de arta, aparand replici ale unor lucrari de mare valoare apartinand unor artisti importanti. S-a incercat autentificarea acestor lucrari prin prezentarea la expozitii sau prin vanzarea la licitatii, cu complicitatea "expertilor". Siturile arheologice au cazut si ele prada grupurilor tot mai numeroase de cautatori de comori. Acestia, folosind aparatura de detectie a metalelor, uneori foarte performanta, ori exploatand informatiile culese de la localnici, au distrus patrimoniul imobil (urmele constructiilor stravechi) si mobil (piese de ceramica, lut, monede, bijuterii) prin insusirea si comercializarea lui in tara si peste hotare, la un pret sub valoarea reala. Toate acestea arunca in penibil bataile cu pumnul in piept ale celor din MCC si in special ale ministrului Razvan Theodorescu, cand vine vorba de patrimoniu, caci responsabil pentru aceasta recrudescenta a furturilor este tocmai ministerul, care a intarziat aparitia normelor de aplicare a Legii 182/2000 ce ar trebui sa reglementeze, printre altele, si operatiunile de export temporar si definitiv, cu toate ca o varianta a acestora era gata inca de pe vremea fostei guvernari. Asa ca, in timp ce angajatii ministerului lancezeau in crunta incompetenta cu care deja ne-au obisnuit, infractorii ce au actionat in sfera patrimoniului national si-au desfasurat "activitatea" nestingheriti.