Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie, prima mare sărbătoare a noului an bisericesc. Semnificație, credințe și tradiții

Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită în fiecare an pe 8 septembrie. Cunoscută în tradiția românească drept Sfânta Maria Mică sau Sântămăria Mică, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și prima mare sărbătoare a noului an bisericesc.

Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare a anului bisericesc Foto: Calendar creștin-ortodox 2021/Adevărul

Pentru credincioșii români, sărbătoarea are o importanță aparte, iar numeroase biserici și mănăstiri din țară își serbează în această zi hramul.

Ce înseamnă Nașterea Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 8 septembrie nașterea Fecioarei Maria, fiica Sfinților Ioachim și Ana (sărbătoriți, la rândul lor, pe 9 septembrie). Sărbătoarea este legată direct de lucrarea de mântuire, deoarece prin Maica Domnului se pregătește întruparea Mântuitorului Iisus Hristos.

Basilica.ro notează că începutul acestei sărbători poate fi plasat între Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din anul 431, și Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon, din anul 451. Ziarul Lumina subliniază, la rândul său, că praznicul Nașterii Maicii Domnului este privit ca un început al împlinirii planului de mântuire, astfel că 8 septembrie nu este doar pomenirea nașterii unei persoane sfinte, ci o sărbătoare care anunță începutul unei noi etape în istoria mântuirii.

Românii acordă acestei sărbători un loc important, un număr mare de biserici și mănăstiri având hramuri dedicate Maicii Domnului.

În tradiția românească, Nașterea Maicii Domnului este cunoscută drept Sfânta Maria Mică sau Sântămăria Mică, în opoziție cu sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, de la 15 august, numită Sântămăria Mare.

Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc (început la 1 septembrie), la fel cum Adormirea Maicii Domnului este ultima mare sărbătoare (anul bisericesc se încheie la 31 august).

În tradiția populară, Nașterea Maicii Domnului este asociată cu schimbarea anotimpului și cu încheierea unor activități agricole de vară.

Mesajul religios al praznicului este legat de familie, naștere, credință și nădejde, Sfinții Ioachim și Ana devenind în tradiția creștină exemple ale răbdării și rugăciunii, iar nașterea Maicii Domnului este văzută ca răspuns la rugăciunea lor și ca parte a planului dumnezeiesc de mântuire.

Tradiții și credințe populare legate de Sfânta Maria Mică

Deși învățătura Bisericii și credințele populare sunt lucruri diferite, multe obiceiuri sunt strâns legate de marea sărbătoare creștină, s-au transmis în timp și se practică și astăzi în anumite zone.

Una dintre credințe este aceea că de Nașterea Maicii Domnului nu e bine să faci anumite munci gospodărești. Nu se spală, nu se coase, nu se deretică prin casă.

Acum se marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, în popor spunându-se că este ziua în care pleacă rândunelele. Tot de la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului se pune în cuier pălăria, considerându-se că puterea soarelui a slăbit. Odată cu marea sărbătoare începe sezonul recoltei. Se culeg viile și nucii și se începe sezonul semănatului.

Ce semnifică icoana Nașterii Maicii Domnului

Icoana praznicului reprezintă, în mod tradițional, momentul nașterii Fecioarei Maria.

În centrul scenei apare Sfânta Ana, mama Maicii Domnului, așezată pe pat după naștere. În jurul ei apar slujitoare care pregătesc cele necesare pentru copil, iar într-o parte este reprezentat Sfântul Ioachim, tatăl Fecioarei.

Icoana transmite ideea de viață, familie, binecuvântare și început al lucrării mântuitoare, trecând dincolo de simpla reprezentare a unui eveniment de familie.

În tradiția liturgică ortodoxă, icoana praznicului este așezată pe analog în biserică încă din ajunul sărbătorii și rămâne acolo pe perioada rânduită pentru prăznuire.

„La fiecare sărbătoare din cursul anului se pune, încă de la Vecernia din ajun, pe iconostasul (analogul) din naosul (sânul) bisericii, icoana praznicului sau a sfântului sărbătorit. La praznicele împărătești, icoanele praznicale (și crucea la sărbătoarea înălțării Sfintei Cruci) se pun pe iconostas încă din ajunul pre-serbării și rămân pe el până la sfârșitul după-serbării, adică până în ziua odovaniei (n. red. - sfârșitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii) praznicului”, arată basilica.ro.

Unde se adună mulți credincioși de Nașterea Maicii Domnului

8 septembrie este zi de hram pentru numeroase biserici și mănăstiri. Printre așezămintele cunoscute se află Mănăstirea Sihăstria, din Neamț, care își serbează hramul istoric, Nașterea Maicii Domnului. Pentru sărbătoarea din 2026, mănăstirea a anunțat un program special de slujbe și i-a invitat pe credincioși la hram.

Un alt loc important este Mănăstirea Ghighiu, al cărei hram este legat de Nașterea Maicii Domnului și unde sărbătoarea a atras în anii trecuți numeroși pelerini.

În acest an, un eveniment important pentru credincioși are loc și la Călărași. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pângărați a fost adusă în pelerinaj, iar aproximativ 1.400 de credincioși au participat la întâmpinarea acesteia. Pe 8 septembrie, icoana, despre care se crede că este făcătoare de minuni, va rămâne spre cinstire la Biserica Volna.