Moda cabanelor A-frame i-a cucerit pe români. Construcțiile moderne din munți amintesc de casele străvechi ale moților
0Inspirate de arhitectura tradițională a caselor de munte, cu acoperișuri înalte și ascuțite, menite să înfrunte furtuni și viscole, cabanele triunghiulare „A-frame” au devenit tot mai populare în România, ca oferte de cazare în turismul montan.
Ridicată în jurul anului 1800, la Vidra, în Țara Moților, casa părintească a lui Avram Iancu – devenită astăzi muzeu – ar putea fi considerată o sursă de inspirație pentru cabanele moderne denumite „A-frame”, datorită arhitecturii sale, asemănătoare literei A.
Strămoșii caselor A-frame în România
Elementul comun al acestor construcții este acoperișul țuguiat, specific caselor tradiționale vechi din Apuseni, pe care moții, recunoscuți drept meșteri iscusiți în prelucrarea lemnului, le ridicau în principal pentru funcționalitatea lor. Însă diferența constă în modul de construcție: în timp ce la casele tradiționale ridicate în munți acoperișul este construit separat de pereți, la cabanele tip „A-frame”, acoperișul reprezintă și pereții acestora.
Rolul inițial al caselor tradiționale construite în Apuseni, dar și în alte ținuturi montane din România, era să îi protejeze cât mai bine pe locuitorii lor de ploi, ninsori și vânturi puternice.
„Punctul de pornire în construirea locuinței moțului l-au constituit casele arhaice construite pe fânețele îndepărtate de sat, în munte, locuite doar pe perioada cositului și a iernării animalelor. Erau locuințe de dimensiuni mici, cu o singură încăpere, construite din bârne, cu o singură fereastră foarte mică. Acoperișul din lemn era foarte abrupt pentru a nu permite acumularea zăpezii din perioada rece. Aceste case, locuite sezonier la început, se numeau case de mutătură”, arătau prof. Adela Pleșa și prof. Simona Boncuțiu, în studiul „Casele tradiționale din Țara Moților. Funcțiile și impactul lor asupra turismului”.
La rândul său, istoricul Ion Rusu Abrudeanu observa, în urmă cu un secol, că toți „mocanii” își construiau casele după un tipar distinct:
„Casa se face din lemn. În trecut, acest lemn de casă era de fag ori de brad. Astăzi, fagul este aproape complet abandonat și înlocuit cu bârne de brad fasonate. Casele mai înainte se acopereau numai cu paie; azi găsim și acoperișuri de șindrilă, iar în unele cazuri, chiar de țiglă. Deși edificiile lor gospodărești lasă mult de dorit, totuși nu se poate contesta că sunt astfel construite încât feresc foarte bine vitele de ger și de vânturile cu zăpadă ale iernii, de cele mai multe ori neîndurătoare”, nota publicistul în cartea „Moții, calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit” (1928).
Casele cu acoperișuri înalte și ascuțite, disproporționate în raport cu restul construcției, care păreau ca o căciulă uriașă de paie ori de lemn ce acoperea căminul familiei, punându-l în siguranță în fața capriciilor vremii, au dominat peisajul satelor tradiționale din Maramureș, Ținutul Pădurenilor și din alte zone montane ale României.
Construcții cu acoperișuri asemănătoare fac parte și din arhitectura tradițională a regiunilor alpine din Austria, Elveția, Franța și sunt comparabile cu cele din așezările vechi din nordul Europei.
Însă moda caselor de tip A-frame, în care acoperișul servește și ca ziduri pentru locuințe, ar fi fost dată de cabanele turistice construite începând din anii ’30 în zonele montane din Statele Unite ale Americii. După Al Doilea Război Mondial, modelul caselor A-frame s-a extins în stațiunile americane, fiind asociat cu zăpada și protecția împotriva iernii, iar cu timpul a cucerit tot mai multe zone turistice.
Moda cabanelor A-frame
În România, în ultimii ani, moda cabanelor triunghiulare a prins avânt, iar numeroase clădiri noi par să se integreze armonios în satele pitorești de munte, în stațiuni sau în locuri izolate, cu potențial turistic. În unele sate din Ținutul Pădurenilor, printre casele bătrânești ale sătenilor, cabanele A-frame, folosite ca locuri de agrement, par să reanime așezările pitorești, cufundate în liniște.
Construite relativ simplu, dar dotate modern, cabanele A-frame sunt în general folosite în scop turistic. Pe site-urile de rezervări, proprietarii lor le descriu ca locuri care combină confortul contemporan cu farmecul zonei tradiționale.
Printre facilitățile oferite oaspeților se numără bucătării complet utilate, sisteme de încălzire în pardoseală, Wi-Fi rapid, parcări private și șeminee. Curțile unora dintre acestea sunt dotate cu ciubere rustice sau jacuzzi-uri, grătare, locuri pentru focuri de tabără și hamace suspendate între brazi. Sunt construite în zone turistice, aproape de trasee montane, iar turiștii sunt adesea încurajați să își aducă animalele de companie.
În funcție de facilități, de zona unde au fost construite și de perioada de disponibilitate, cabanele A-frame pot fi închiriate la prețuri cuprinse între 700 și 1.200 de lei pe noapte, însă în cazul „cabanelor de lux”, tarifele pot ajunge și la 2.000 de lei pe noapte.
Pe site-uri ca Booking, cele mai multe recenzii despre cabanele A-frame sunt în general pozitive.
„Ne-a plăcut extrem de mult această cabană. Este amplasată într-o zonă liniștită, cu un peisaj minunat, o oază de sănătate. Cabana este realizată cu mult bun gust, curată și dotată cu tot ce este necesar unei escapade de câteva zile. Vom reveni”, scrie un turist după o ședere la o cabană din Vâlcea.
Alți turiști remarcă facilitățile moderne oferite în mijlocul unor zone arhaice:
„Cabana se află într-un sat foarte liniștit. Am avut acces la jacuzzi și saună, iar în cabană a fost cald și plăcut. Curățenie și tot ce aveam nevoie pentru șederea noastră”, scrie altcineva.
În alte recenzii, unii turiști s-au arătat nemulțumiți de prețul ridicat al cazării și de lipsa accesului la internet.
Construcții rapide, cu unele neajunsuri
Aprecierea acordată cabanelor cu formă aerodinamică, durata redusă de construcție și aspectul lor atractiv i-au determinat pe mulți români să le considere investiții promițătoare, mai ales în zonele cu potențial turistic.
Unii dintre românii care au demarat astfel de investiții au relatat pe rețelele sociale că au cheltuit între 30.000 și 50.000 de euro pentru construcția lor. Le-au ridicat pe structuri din lemn, metal sau panouri SIP (Panouri Izolate Structurale), uneori în mai puțin de două luni, după obținerea autorizațiilor necesare, și spun că își pot recupera investiția în câțiva ani.
Alți proprietari de cabane spun că investițiile au necesitat un efort mult mai mare decât se așteptau.
„Cu 20.000 de euro nu construiești un A-frame, îți spun din experiență proprie. Pe noi ne-a costat 10.000 de euro doar să tragem curentul. Iar ca o afacere de genul acesta să funcționeze, trebuie să fii prezent acolo și să te ocupi personal. Șansele să găsești un om de încredere care să te ajute sunt destul de mici. Este bine dacă în zona în care vrei să construiești sunt oameni mai calzi și mai muncitori, dar eu, în zona mea, nu am găsit pe nimeni dispus să vină să tundă iarba sau să facă diverse treburi prin curte, nici măcar pentru 500 de lei pe zi”, se plânge un proprietar de cabane A-frame.
Alți investitori atrag atenția că există câteva dezavantaje importante de care cei interesați de astfel de construcții trebuie să țină cont. Din cauza pereților înclinați, spațiul interior este mai mic decât pare și poate reprezenta un disconfort, mai ales pentru familiile numeroase. Mobilierul trebuie adaptat, tocmai din cauza înclinației pereților, iar întreținerea acoperișului poate deveni o provocare.
„Dacă aveți timp să vă ocupați personal de ea, ca investiție activă, sunt șanse să merite. Dacă vreți să o transformați într-o investiție pasivă, cu implicare minimă, randamentul va scădea. Dacă găsiți un teren bun, la un preț corect, și construiți eficient, sunt șanse să obțineți un profit frumos. Dacă însă plătiți prea mult pe teren și pe construcție, veți ajunge la un profit mediocru, indiferent cât de bine o veți gestiona”, susține un alt proprietar de cabană A-frame, într-un comentariu pe Reddit.
Se încarcă comentariile...
