Video Secretele celor mai mici zece comune din România. Cât de atractive sunt „satele de buzunar”, locuite de câteva familii
0Zona de vest a României este plină de comune cu câteva zeci de familii și sate pe cale de dispariție, însă și în alte regiuni comunitățile suferă de pe urma depopulării. Cel puțin 20 de comune au mai puțin de 500 de locuitori, iar în unele localități oamenii pot fi numărați pe degete.
Cel puțin 23 de comune din România au, fiecare, mai puțin de 500 de locuitori. Majoritatea dintre ele se află în vestul României, în județele Hunedoara, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Arad și Mehedinți.
Alte comune mici se găsesc în zona montană a județelor Prahova și Buzău și în Dobrogea, în județele Constanța și Tulcea.
Unele mici comune din vestul României, ca Râmeț și Brebu Nou au prins viață în ultimii ani, datorită turismului. Altele, ca satele depopulate din Ținutul Pădurenilor, au devenit mai animate odată cu construcția șoselelor din Munții Poiana Ruscă, iar numărul vizitatorilor lor l-a depășit adesea pe cel al localnicilor.
Comuna Ciudanovița (video) avea aproape 5.000 de oameni și fusese transformată într-un orășel minier în anii ‘50, datorită exploatărilor de uraniu. În prezent, populația ei este într-o scădere drastică. Și alte foste centre miniere au împărtășit aceeași soartă.
Adevărul prezintă povestea celor mai mici comune din România, ca număr de locuitori.
Comuna cu 88 de oameni
Comuna Bătrâna (județul Hunedoara - video) mai are, oficial, 88 de locuitori, potrivit Recensământului populației și locuințelor din 2021. În realitate, spun sătenii, numărul celor care trăiesc aici permanent este mai redus, iar în satul Bătrâna și cele trei cătune ale sale (Piatra, Fața Roșie și Răchițaua), majoritatea localnicilor sunt vârstnici.
„Către suta de oameni sunt cu tot cu cei care au plecat. În timpul săptămânii, poate rămân vreo 40 – 50 de oameni în comună. Restul s-au tras spre Dobra, Roșcani și alte locuri. Au mai venit din Timișoara și au cumpărat aici case, grădini. În multe locuri au cumpărat oamenii aici, de prin Timișoara, au spus că le place zona, că este frumoasă și vor să păstreze casele cum sunt, pitorești. Dar poate vin o dată în lună, nu să locuiască aici”, relata Eleonora, o localnică din comuna Bătrâna din Hunedoara.
Comuna Bătrâna se află la circa 1.000 de metri altitudine, în Munții Poiana Ruscă, la limita județelor Hunedoara și Timiș. Ultimii 20 - 30 de kilometri ai drumurilor spre satele sunt sectoare rutiere neasfaltate, însă în ultimii ani au devenit mai accesibile, iar numărul turiștilor, atrași de înfățișarea arhaică și pitorească a comunei, de Codrii seculari și de Munții Poiana Ruscă a fost tot mai ridicat.
Brebu Nou, comuna înființată de germani, animată de turiști
Comuna Brebu Nou (județul Caraș - Severin) are 166 de locuitori, iar în ultimii ani a devenit tot mai cunoscută datorită zonei turistice Gărâna - unde din 1997 are loc un festival de jazz, dar și pentru că se află pe Via Transilvanica, traseul turistic de 1.400 de kilometri care traversează Carpații.
„Satele Brebu Nou şi Gărâna au luat fiinţă aproape în acelaşi timp, în 1827, respectiv 1828, prin aşezarea în aceste locuri a primilor colonişti germani (67 familii în Gărâna şi 72 familii în Brebu Nou). Numele de „pemi” germani li se trage de la Boemia, ţinut din partea de nord-vest a imperiului austro-ungar. Parte din ei au venit din părţile deluroase şi muntoase ale Tirolului sau din zona Alpilor Germani”, informează Primăria Brebu Nou.
În ciuda numărului mic de locuitori, călătorii găsesc aici mai multe pensiuni, iar zona este căutată pentru atracțiile sale turistice. Gârâna, locuită de câteva familii a devenit un sat turistic unde case tradiționale cu arhitectură de influență germană atrag pasionații de drumeții.
Tot aici se află stațiunea de pe malul lacului Trei Ape, iar călătorii pot explora munții Semenicului și depresiunea Gârâna.
Micile comune de pe Valea Mureșului
Râul Mureș traversează regiunea Transilvaniei de la est la vest, iar pe malurile sale s-au păstrat rămășițele a numeroase așezări preistorice și antice. Unii istorici au descris vaea Mureșului ca fiind un „bulevard” al Preistoriei, fiind tranzitată de numeroase populații din cele mai vechi timpuri.
Orașele Arad, cu peste 140.000 de locuitori, Târgu Mureș, cu circa 120.000 de locuitori, Alba Iulia și Deva, cu peste 60.000 de locuitori, au rămas repere ale „magistralei” transilvane, însă tot pe Valea Mureșului se află câteva dintre cele mai mici comune din România.
Una dintre ele este comuna Ceru Băcăinți (județul Alba) mai are doar 227 de locuitori. Satele sale risipite pe dealurile din împrejurimile văii Mureșului au stârnit interesul turisticilor datorită înfățișării gospodăriilor. Aproape toate casle și anexele din Ceru Băcăinți au fost ridicate numai din piatră.
În județele Timiș și Arad, în împrejurimile văii Mureșului, trei comune care ocupă Dealurile Lipovei numără împreună mai puțin de 1.000 de locuitori. Comunele Bara (299 locuitori) și Secaș (320 de locuitori) din Timiș și comuna Șiștarovăț din Arad (340 de locuitori) au fost înființate în Evul Mediu, în apropierea Cetății Șoimoș de pe malul Mureșului, în zone deluroase, acoperite în mare parte de păduri.
Deși se află în vecinătatea Autostrăzii Deva - Lugoj (A1) și a magistralelor rutiere din zona Aradului, Lugojului și Timișoarei, s-au depopulat odată cu trecerea timpului.
Comunele pădurenilor, tot mai pustii
Mai puțin de 250 de oameni locuiesc în satele pitorești ale comunei Bunila (județul Hunedoara), așezări vechi din Munții Poiana Ruscă depopulate în ultima jumătate de secol.
Doar câțiva locuitori mai numără satul Alun, aflat la circa 30 de kilometri de Hunedoara, faimos pentru drumul său de marmură, construit în anii ‘70, până la cariera de marmură a satului.
O mănăstire ridicată din marmură animă satul cu zeci de gospodării care nu mai sunt locuite permanent. La peste 1.100 de metri altitudine și la 50 - 60 de kilometri de Hunedoara, satul Vadu Dobrii (video) al comunei Bunila a rămas și el locuit de 4 - 5 familii.
„Satul are foarte multe avantaje pentru ca oamenii ajunși aici să aibă un stil de viață sănătos. Este un loc retras, unde nu ai presiunea orașului, iar în câteva zile dacă stă cineva aici o să vadă imediat ce înseamnă aerul curat, de la peste 1.000 de metri altitudine, ce înseamnă apa bună și hrana sănătoasă”, spune Eugen, unul dintre localnici.
Satele Poienița Voinii, Cernișoara Florese și Bunila sunt ceva mai animate, fiind accesibile pe șosele modernizate recent dinspre Hunedoara.
Mai puțin de 340 de oameni au mai rămas și în Lelese, o altă comună din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara, mai mai populată în trecut, datorită minelor de fier din zonă, a carierelor de talc și a vastelor păduri exploatate în jurul satelor sale.
Satul Runcu Mare al comunei Lelese, aflat la circa 40 de kilometri de Hunedoara , își înșiră gospodăriile pe mai mult de șase kilometri, pe valea Runcului. Are trei biserici vechi și o comunitate închegată în trecut de familii care se ocupau cu lucrările forestiere și mineritul. Acum, mai este locuit de vreo 20 de familii.
Bulzeștii de Sus, comuna din Apuseni înghițită de pădure
În comuna Bulzeștii de Sus din Hunedoara (video), aflată la 30 de kilometri de municipiul Brad, în Munții Apuseni, au rămas, oficial, 275 de oameni, de zece ori mai puțini decât populația ei de la mijlocul secolului al XX-lea.
Satele Bulzeștii de Sus și Bulzeștii de Jos sunt traversate de șoseaua care leagă nordul județului Hunedoara de așezările de munte din județul Alba. De la capătul localității Bulzeștii de Sus, șoseaua spre comuna Avram Iancu, aflată la circa 30 de kilometri este continuată cu un drum de piatră, impracticabil cu autoturismele. Localnicii spun că reabilitarea „Drumului Iancului”, cum este numit acesta, ar însemna ieșirea din izolare a așezărilor de munte.
Alte drumuri forestiere, pietruite ori asfaltate parțial, urcă prin pădurile dese ale comunei, până pe crestele din Munții Apuseni, unde câteva gospodării locuite mai animă cătunele Grohot, Giurgești, Păulești, Rusești, Stănculești, Tomnatec și Ticera, care fac parte din comuna hunedoreană. Unele păstrează case arhaice cu acoperișuri de paie și biserici monument, care cu timpul au ajuns însă în prag de năruire.
Comuna Pardoși (județul Buzău) înființată regiunea deluroasă a Subcarpaților de curbură numără 315 locuitori, fiind singura comună dintre cele mai mici zece astfel de așezări din România care nu se regăsește în vestul României.
Cele mai mici comune din România
Potrivit rezultatelor Recensământului din 2021 cele mai mici zece comune din România, ca populație sunt: Bătrâna, Hunedoara - 88 locuitori; Brebu Nou, Caraș-Severin - 166 locuitori; Ceru Băcăinți, Alba - 227 locuitori; Bunila, Hunedoara - 247 locuitori; Bulzeștii de Sus, Hunedoara - 275 locuitori; Bara, Timiș - 299 locuitori; Pardoși, Buzău - 315 locuitori; Lelese, Hunedoara, 339 locuitori; Șiștarovăț, Arad - 340 locuitori.
Următoarele zece comune ca populație sunt: Cerbăl (Hunedoara) - 403 locuitori, Râmeț (Alba) - 426 locuitori, Ciudanovița (Caraș-Severin) - 444 locuitori, Bogda (Timiș) - 448 locuitori, Jugureni (Prahova) - 449 locuitori, Dumbrăveni (Constanța) - 453 locuitori, Întregalde (Alba) - 459 locuitori, Ponor (Alba) - 475 locuitori, Mărgăritești (Buzău) - 478 locuitori, Ocoliș (Alba) - 479 locuitori.
Alte trei comune au mai puțin de 500 de locuitori. Acestea sunt Cireșu (Mehedinți), Pardina (Tulcea)și Godeanu (Mehedinți).
Se încarcă comentariile...
