Mircea Geoana s-ar putea intalni cu Sharon si Arafat

Dupa etapa care a cuprins tarile arabe "cheie" in ecuatia Orientului Mijlociu - Egiptul si Iordania - seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, se afla, incepand de ieri, in Israel, unde are un program

Dupa etapa care a cuprins tarile arabe "cheie" in ecuatia Orientului Mijlociu - Egiptul si Iordania - seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, se afla, incepand de ieri, in Israel, unde are un program la fel de incarcat: primiri la presedintele Moshe Katsav si premierul Ariel Sharon, dupa ce, duminica seara, urma sa aiba convorbiri cu omologul sau Shimon Peres. Tot azi, s-ar putea ca Mircea Geoana sa fie primit la Ramallah, de Yasser Arafat, o alta etapa asteptata cu incredere si speranta. Revenind la momentele Cairo si, respectiv, Amman, este de semnalat interesul deosebit al tarilor respective pentru relatiile cu Romania, care, dincolo de caracterul lor traditional, au capatat componente noi, impuse de realitatile lumii de azi. In acest sens, apare semnificativ ca primirea lui Geoana la presedintele egiptean a depasit substantial timpul fixat initial, de altfel destul de mic. Discutiile s-au axat pe stadiul raporturilor bilaterale dar mai ales pe demersul diplomatiei romane in Orientul Mijlociu, in vederea detensionarii acestei crize israelo-palestiniene. Dintr-o atare perspectiva, Geoana s-a consultat telefonic, chiar din Cairo, cu Javier Solana, inaltul reprezentant pentru politica externa al UE, si cu omologul lui grec, Georgios Papandreu, cat si cu personalitati reprezentative din Departamentul de Stat al SUA. Pe urma, partea egipteana a avut unele idei si sugestii pentru partea romana in cadrul actualului demers. Surprize placute, deosebite, exceptand anularea de ultim moment si din motive strict obiective, a primirii la regele Abdullah al Iordaniei, a oferit etapa Amman. Ambele componente ale vizitei - impulsionarea raporturilor dintre cele doua tari si consultarea partii iordaniene in privinta detensionarii crizei israelo-palestiniene - au starnit interesul aparte al gazdelor. Astfel, seful diplomatiei iordaniene, salutand eforturile romanesti, a invocat faptul ca Bucurestiul are bune raporturi cu ambele parti, cat si o experienta buna in acest sens. Dincolo de ideile politico-diplomatice a existat un moment de exceptie, cu un impact aparte. Toata delegatia romana s-a intalnit cu reprezentantii celor 11.000 de absolventi iordanieni ai unor facultati din tara noastra, 2.000 dintre ei fiind casatoriti cu romance, care au cate trei-patru copii, toti vorbitori de limba romana. A fost o intalnire atat sentimentala, cat si pragmatica, multi plangandu-se de tratamentul iresponsabil al unor birocrati din tara. Dar, comunitatea romana de aici este atat de mare, incat vom reveni asupra ei pe indelete, mai ales ca atasamentul sau fata de tara nu suporta comparatii, in acest sens demersul ambasadorului Vasile Sofineti fiind unul de exceptie.