Milioane de bolnavi, în cele mai poluate puncte de pe glob

Concentraţia mare de produse chimice toxice ridică rata mortalităţii în locurile unde oamenii au distrus mediul prin contaminarea solului, apelor şi aerului . Afecţiuni gastrointestinale,

Concentraţia mare de produse chimice toxice ridică rata mortalităţii în locurile unde oamenii au distrus mediul prin contaminarea solului, apelor şi aerului .

Afecţiuni gastrointestinale, tuberculoză, astm, cancer, malformaţii congenitale şi chiar morţi premature. Acestea sunt doar câteva dintre efectele resimţite de populaţiile care trăiesc în zonele foarte poluate cu metale grele. Din cauza concentraţiilor prea mari de plumb, zinc sau cadmiu din aer, apă sau sol, milioane de oameni sunt condamnaţi la o viaţă mult mai scurtă. Institutul Blacksmith a listat recent 10 dintre cele mai poluate oraşe din lume în 2007. Lista ar putea fi însă mult mai lungă.

Oraşul rusesc Dzerzhinsk a fost printre principalele locuri de fabricare a armelor chimice, până la sfârşitul Războiului Rece. Astăzi, Dzerzhinsk este încă un important centru de fabricare a produselor chimice din Rusia. Gestiunea ineficientă a deşeurile de produse chimice toxice au contaminat apele cu metale grele precum arsen, mercur şi plumb.

În Cartea Recordurilor, Dzerzhinsk a fost înregistrat, la un moment dat, ca fiind cel mai poluat oraş cu produse chimice din întreaga lume. Astăzi, peste 300.000 de persoane sunt afectate din cauza poluării excesive din zonă, cu atât mai mult cu cât un sfert din locuitorii oraşului sunt angajaţi în uzinele în care se fabrică produse chimice toxice. De aceea, rata mortalităţii depăşeşte cu mult rata natalităţii. Tinerii sunt cei mai vulnerabili. În ultima vreme au avut loc acţiuni izolate pentru curăţarea surselor de contaminare, dar niciuna de mare amploare.

Oraşul siberian Norilsk, foarte poluat

Un alt punct rusesc listat de Institutul Balcksmith ca fiind excesiv de poluat este Norilsk, cel mai nordic mare oraş al Rusiei şi cel de-al doilea oraş, ca mărime, situat deasupra Cercului Arctic. Oraşul siberian Norilsk, câmp de lucru pentru sclavi în anii '30-"40, deţine astăzi un complex imens de topire a metalelor grele. Acesta emite în atmosferă milioane de tone de dioxid de sulf.

Uzinele respective au fost construite în era sovietică, atunci când normele privind protecţia mediului erau, practic, inexistente. Astfel, din cauza poluării aerului cu dioxid de sulf, hidrogen sulfurat şi metale grele (nichel, cupru, cobalt, plumb, seleniu), 134.000 de persoane sunt afectate. Emisiile de dioxid de sulf contribuie la producerea bolilor cronice de plămâni, a căilor respiratorii şi a sistemului digestiv.

Fost centru industrial sovietic, poluat excesiv

Oraşul Sumgayit din Azerbaidjan a fost un mare centru industrial sovietic care deţinea mai mult de 40 de uzine pentru fabricarea produselor chimice, industriale şi agricole: cauciuc sintetic, clor, aluminiu, detergenţi şi pesticide. Având costuri de producţie mici şi fără nicio normă de protecţie mediului, industria a lăsat oraşul foarte contaminat mai ales din cauza concentraţiilor de metale grele cu mult peste limitele admise. Muncitorii, precum şi locuitorii oraşului au fost expuşi, de-a lungul timpului, unei poluări excesive. Deversările la întâmplare de metale grele continuă însă şi astăzi.

De aceea, actualmente, rata de îmbolnăvire cu cancerului în Sumgayit este cu până la 50 la sută mai ridicată decât în restul ţării.

În China, cel puţin două puncte foarte contaminate

Provincia Shanxi deţine cel mai mare centru de exploatare a cărbunelui din China. Aceasta furnizează două treimi din energia întregii naţiuni chineze. În sânul regiunii, oraşul Linfen a fost identificat ca fiind unul dintre punctele cele mai poluate. Rezidenţii pretind că se îneacă efectiv cu praf de carbon, zilnic, mai ales în timpul serii.

Organizaţii specializate au pus oraşul Linfen pe lista zonelor cu cea mai proastă calitate a aerului din China. Nu este însă singurul oraş din China care suferă din cauza poluării severe a aerului. Oraşul Tianying, situat în provincia Anhui, este una dintre cele mai importante baze de producţie a plumbului din China.

Din cauza tehnologiilor depăşite utilizate în tratarea plumbului, a exploatărilor ilegale, dar şi în absenţa unor măsuri pentru protecţia mediului, în regiunea respectivă au fost înregistrate mai multe cazuri grave de intoxicare cu plumb. Concentraţiile medii de plumb în aer şi sol sunt de 8,5 ori şi de respectiv 10 ori mai mari decât limitele naţionale admise. În mod special, copiii suferă din cauza intoxicărilor cu plumb.

Din acest motiv, ei nu se pot concentra, întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare, au probleme de vedere.

În India, două centre grav afectate

În Sukinda Valley, din statul Orissa, se află 97 la sută din depozitele de minereu de crom şi una dintre cele mai mari mine de extragere a cromitei din lume. 12 mine continuă să funcţioneze fără niciun plan de protecţie a mediului. Astfel, mai mult de 30 milioane de tone de deşeuri de rocă sunt împrăştiate în regiunile vecine. Apele netratate sunt deversate direct în fluviu.

De aceea, aproximativ 70 la sută din apele de suprafaţă şi 60 la sută din apa potabilă conţine crom hexavalent într-o concentraţie cu mult peste limitele naţionale şi internaţionale admise. Muncitorii din minele de cromită sunt frecvent expuşi prafului şi beau mereu apă contaminată. De aceea, ei suferă de afecţiuni gastrointestinale, tuberculoză şi astm.

De asemenea, oraşul Vapi, care marchează extremitatea sudică a "Culoarului de aur" al Indiei, este foarte poluat. "Culoarul de aur" înseamnă 400 kilometri de centură de zonă industrială în statul Gujarat care include Nandesari, Ankleshwar şi Vapi. De-a lungul "Culoarului de aur" există numeroase fabrici care produc pesticide, textile, coloranţi, produse petrochimice şi produse farmaceutice.

Pentru că acolo nu există spaţii special amenajate pentru depozitarea deşeurilor care conţin metale grele, cianuri, pesticide, compuşi aromatici complcşi şi alte substanţe toxice, acestea sunt aruncate la întâmplare. De aceea, în apele subterane, dar şi în aer, concentraţiile de mercur, plumb şi zinc sunt foarte mari.

Africa şi America de Sud, afectate de poluare

Institutul Blacksmith a inclus pe lista celor mai poluate 10 puncte ale lumii un oraş african şi unul sud-american: Kabwe din Zambia şi respectiv Oroya din Peru. Ambele oraşe sunt poluate cu metale grele. Mai mult de 90 la sută din cei care trăiesc pe raza localităţii peruane au în sânge o concentraţie de plumb care depăşeşte cu mult limitele normale. Institutul care a realizat acest top al celor mai afectate oraşe din cauza poluării au luat în calcul indici precum: mărimea suprafeţei poluate, mărimea populaţiei şi dinamicile poluării.

Copşa Mică, oaia neagră a Europei

Institutul Blacksmith nu a inclus Copşa Mică printre cele mai poluate oraşe din lume. Localitatea de pe Târnava Mare rămâne chiar şi în această situaţie unul dintre cele mai poluate puncte din Europa. În această zonă, concentraţia de plumb depăşeşte cu mult limita naţională admisă. Mai multe statistici arată că în Copşa Mică speranţa de viată este cu aproape 10 ani mai mică decât media pe ţară. Fabrica de prelucrare a zicului şi a plumbului a trasformat Copşa Mică, mai ales în perioada comunismului, într-un adevărat focar de poluare.

Dar nici astăzi lucrurile nu stau mai bine. Sometra SA, singura fabrică din ţară care prelucrează metale neferoase, continuă să polueze. Compania grecească Mytilineos Holdings a cumpărat întreprinderea de la Copşa Mică în urmă cu aproape 10 ani, angajându-se totodată să amelioreze calitatea mediului din zonă. Nu au făcut însă mare lucru, astfel încât locuitorii din Copşa Mică continuă să aibă probleme grave de sănătate.

Cernobîl, mii de cazuri de cancer

În urma catastrofei nucleare ce a avut loc la 26 aprilie 1986 la Cernobîl, oraş situat la 62 de kilometri nord de Kiev, au fost eliberate în atmosferă de 100 de ori mai multe radiaţii decât au emis bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki. Şi după 20 de ani, pe o rază de 19 mile, zona din jurul uzinei este de nelocuit. Deşi a fost eliberată o cantitate foarte mare de radiaţii în timpul catastrofei, totuşi, cea mai mare parte a radioactivităţii a rămas în interiorul uzinei.

Un număr aproximativ de 5,5 milioane de persoane au fost afectate din cauza poluării cu praf radioactiv de uraniu şi plutoniu. Între 1992 şi 2002, în Belarus, Rusia şi Ucraina, mai mult de 4.000 de copii şi adolescenţi au fost diagnosticaţi cu cancer tiroidian.

Cauza principală: concentraţia ridicată de iod radioactiv din lapte. În decursul câtorva luni de la producerea accidentului, reactorul uzinei de la Cernobîl a fost izolat într-un sarcofag de beton care are capacitatea de absorbţie a radiaţiilor. Soluţia este însă temporară, prevăzută să funcţioneze nu mai mult de 30 de ani.