Analiză Luca Niculescu vrea să schimbe harta administrativă a României. Ce greșeli trebuie să evite Guvernul

Comasarea localităților mici ar putea reduce cheltuielile administrației și îmbunătăți serviciile publice, însă reforma trebuie făcută cu atenție pentru a nu îngreuna accesul oamenilor la instituții. Planul Guvernului condus de Luca Niculescu vizează prioritar 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, iar experții avertizează că reorganizarea nu trebuie făcută mecanic sau doar pentru a reduce numărul primarilor.

Foto: Foto: Colaj Adevărul, sursă: George Călin

Reorganizarea administrației centrale și locale se numără printre măsurile prevăzute în programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu. Planul urmărește eliminarea structurilor care au atribuții similare și reducerea birocrației. Programul pentru perioada 2026–2028 prevede schimbări atât în administrația locală, unde este propusă comasarea voluntară a unor localități, cât și în instituțiile centrale, unde sunt urmărite reorganizarea și eliminarea atribuțiilor care se suprapun.

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, a lăudat inițiativa, dar a punctat că Executivul pe care îl va conduce Luca Niculescu trebuie să realizeze această reformă în mod judicios.

„Este o idee foarte bună. Dacă se reorganizează administrativ 400 de localități, este foarte bine – mai bine decât nimic. România are circa 3.000 de localități, iar reducerea numărului de posturi din administrația locală ar fi un lucru bun. Sigur, sper ca Guvernul să ne prezinte impactul bugetar. Dincolo de acest impact, cred că măsura va fi favorabilă”, a declarat Bogdan Glăvan pentru „Adevarul”

Potrivit acestuia, economiile bugetare reprezintă doar unul dintre avantajele unei localități mai mari, alături de competența administrativă superioară și de posibilitatea de a îmbunătăți serviciile publice. Glăvan subliniază că resursele financiare locale sunt o condiție esențială pentru funcționarea democrației.

„Economia bugetară este unul dintre avantaje. Mai există însă două aspecte. În primul rând, o localitate mai mare poate gestiona mai bine proiecte mai mari, are o competență administrativă superioară și, prin urmare, este posibil să vedem o îmbunătățire a serviciului public. În al doilea rând, trebuie să ne uităm la democrație. Nu poți avea democrație acolo unde comunitățile nu au bani nici pentru lucruri elementare, cum ar fi salariile. Trăim într-o iluzie, într-o parodie. Democrația înseamnă că o comunitate se gestionează singură: prin vot alege oameni care să ofere bunuri publice la nivel local. Dacă comunitatea nu are resursele necesare și entitatea este doar una artificială, nu există democrație”, a continuat Bogdan Glăvan.

Economistul a pus accent pe necesitatea unei analize serioase, care să țină cont de cazurile în care mai multe comunități mici ar putea forma o localitate mai mare sau de integrarea localităților din jurul unui centru urban. 

„Întrebarea care se pune este dacă această reorganizare se face pe baze judicioase sau de mântuială. Există o presiune publică în această direcție și sper ca ea să nu fie făcută doar pentru a duce de nas opinia publică, ci să fie realizată serios. Pentru că există poate cazuri în care mai mult de două comunități trebuie comasate: mai multe localități mici pot forma o localitate mai mare. Aceasta este ideea. Sau localitățile mici din jurul unei metropole – aici trebuie să spun al unei capitale de reședință de județ sau al unui oraș – pot funcționa împreună cu aceasta. 

Așadar, nu trebuie să ne gândim doar la comasări strict pe hârtie sau să reducem numărul de primari de la 200 la 100, fără să conteze cine cu cine. Trebuie gândit cum trebuie”, a mai declarat Bogdan Glăvan.

De asemenea, economistul a adus în vedere posibilitatea ca această reformă să fie văzută de social-democrați drept o oportunitate pentru a-și șicana rivalii liberali.

„Sper că Guvernul are un proiect judicios elaborat. Pentru că știm că în România 90% dintre primăriile din țară sunt ale PSD și PNL, iar unul dintre partide este la putere, celălalt nu. Sper că această reorganizare nu va fi folosită de PSD ca un ciomag politic”, a mai spus Bogdan Glăvan.

Poate fi îngreunat accesul locuitorilor la servicii publice?

Întrebat dacă reorganizarea teritorială ar putea aduce și o relație mai dificilă între cetățeni și funcționarii publici, George Jiglău, lector universitar la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj și cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației, a declarat că eventualele probleme pot fi evitate dacă procesul de comasare a localităților mici este bine gândit și aplicat de la caz la caz, nu mecanic, astfel încât să nu înlocuim anomaliile existente cu altele noi. 

„La nivelul contactului direct cu cetățeanul, întrebarea este legitimă, dar cred că eventualele probleme pot fi evitate destul de repede dacă felul în care se face comasarea localităților mici este bine gândit. Nu sunt foarte multe variante importante, însă ele trebuie aplicate de la caz la caz, nu mecanic, astfel încât să nu trecem de la anomalii acumulate în timp la alte anomalii”, a declarat George Jiglău.

Cercetătorul a analizat provocările reorganizării teritoriale, cu accent pe două dimensiuni principale.

„Un prim element este cel bugetar: multe localități nu se pot autosusține. În multe locuri bugetul local practic nu există, având în vedere populația mică, iar în altele este complet insuficient, mai ales în localități preponderent rurale sau în zone cu urban mic, îmbătrânite, depopulate și fără activitate economică ce să genereze taxe care să alimenteze bugetul local și să răspundă nevoilor acumulate acolo.

Al doilea element este cel geografic. Avem localități răsfirate, cu nivel scăzut de trai și de dotări; dacă centrul de comună este suficient de departe și transportul nu funcționează, chiar și câțiva kilometri pot deveni o distanță prea mare și inaccesibilă. O soluție poate fi un birou local permanent, cu una sau două persoane, care să fie cât mai aproape de zonele izolate, să adune documente și întrebări și să facă legătura cu centrul de comună. Cunosc o comună lângă Cluj, lângă Dej, cu 10 sate, dintre care vreo 3 mai mari, restul mici și răsfirate pe dealuri, unde primăria se străduiește să meargă proactiv către oameni; când a fost nevoie, angajații au mers cu imprimanta pentru a-i ajuta pe oameni să depună dosare pentru fonduri. Un astfel de birou local ar putea ajuta, chiar dacă ar necesita puțin mai multă finanțare”, a continuat George Jiglău.

Potrivit acestuia, deși s-au făcut pași în acest domeniu, mai există aspecte de rezolvat, în special modul în care statul colectează și integrează datele, cu dificultăți suplimentare în mediul rural, unde interacțiunea digitală este mai redusă. 

„Problema mai amplă este digitalizarea. În administrația locală s-au făcut pași, dar se mai pot face foarte multe. Trebuie rezolvat modul în care statul colectează și integrează datele, mai ales în mediul rural, unde interacțiunea digitală este oricum mai redusă. Dacă oamenii sunt împinși spre mediul digital, platformele trebuie să funcționeze bine. Există și un minister al digitalizării, iar resursele pot fi folosite pentru a reduce povara administrativă, fără a-l înlocui pe omul din administrație, care rămâne probabil principalul interlocutor. 

Oamenii pot fi ajutați să folosească serviciile digitale de către bibliotecile locale sau de către cineva de la școală, chiar dacă nu au folosit mult calculatoarele. De asemenea, multe servicii publice care îi fac pe oameni să stea la coadă nu țin de primărie: cadastrul, cazierul, care se poate obține și online, interacțiunea cu poliția sau cu inspectoratele județene”, a mai precizat George Jiglău.

Trăgând linie, cercetătorul susține că o astfel de reformă ar putea clarifica responsabilitățile dintre nivelul local, cel central și Uniunea Europeană, reducând totodată frustrarea cetățenilor. 

„De aceea, reorganizarea administrativă, dacă va fi făcută bine și demarată, poate fi șansa unei reforme mai ample a statului, care să umple o parte dintre golurile acumulate în timp și să reducă frustrarea oamenilor. Poate că cetățeanul va înțelege mai bine cine ce anume face în statul român: ce ține de nivelul local, ce ține de nivelul central și ce vine de la Uniunea Europeană. Deseori dăm vina pe guvern, pe parlament sau pe „stat” când problema este, de fapt, la nivel local. 

Este un proces pe termen lung, dar important este să înceapă. De 20 de ani discuția se blochează la comasarea județelor și la interesele unor lideri locali, iar de aceea este nevoie de sprijin politic larg. Premierul Niculescu, PSD, președintele Nicușor Dan, UDMR și PNL trebuie să susțină procesul, iar Ilie Bolojan, ca om de teritoriu, poate găsi parteneri de discuție și în USR pentru un acord mai amplu și pe termen lung, astfel încât procesul să nu se oprească dacă se schimbă guvernul sau majoritatea parlamentară”, a mai transmis George Jiglău.