Lista lunga, viata scurta

Lista medicamentelor compensate si gratuite a tot crescut in ultimii ani. Din pacate, viata suferinzilor a devenit ceva mai scurta, altfel nu se explica de ce tot mai putini beneficiaza de acest

Lista medicamentelor compensate si gratuite a tot crescut in ultimii ani. Din pacate, viata suferinzilor a devenit ceva mai scurta, altfel nu se explica de ce tot mai putini beneficiaza de acest ajutor social. Farmaciile care "dau gratuit" sunt dificil de gasit, iar cozile lungi, asa ca oamenii pur si simplu nu mai apuca pastilele absolut necesare. Bolile evolueaza in legea lor, ca si cum nu ar exista tratament. Medicamentele stau insa pe rafturi, asteptand clientii cu bani, ceea ce accentueaza frustrarea cetatenilor. Inainte de '89, macar lipsurile erau aceleasi pentru toti: in farmacii nu se gasea nici vata. Romanii faceau haz de necaz, spunand ca sunt tratati cu lopatin si cimitirol. Astazi se importa cele mai noi produse existente pe plan mondial. Medicamente realizate in SUA prin inginerie genetica au fost lansate in premiera europeana pe piata romaneasca, una dintre cele mai sarace din regiune. De ce nu s-a preferat Ungaria, unde cheltuielile cu medicamentele sunt duble pe cap de locuitor? Probabil pentru ca, acolo, nu exista nici o sansa ca aceste produse sa fie cumparate din bani publici, asa ca vanzarile ar fi fost apropiate de zero. Pe langa minunile tehnologiei, din banii Asigurarilor s-au platit multe produse "de confort", medicamente care, pe langa efectul terapeutic de baza, au si alte calitati: fac piciorul mic si privirea agera. Asa cum din Dacie unii au sarit direct in Jeep si BMW, in cazul medicamentelor s-a trecut direct la gipanol si bemveral. Evident ca la PIB-ul nostru nu e posibil ca luxul gratuit sa ajunga pentru toate nevoile. De altfel, nici tarile bogate nu pot tine pasul cu costul tratamentelor de ultima ora. Pentru ca, la ei acolo, ce se promite se si respecta: in Franta, de pilda, se compenseaza doar medicamentele iesite de sub licenta si fabricate in variante mai ieftine. Regula a functionat si in Romania, pana in 2001. Asigurarile compensau jumatate din pretul celui mai ieftin produs. Cine dorea originalul platea diferenta din buzunar. Pentru ca populatia nu prea avea bani, oamenii alegeau medicamente ieftine, contributia bugetului fiind, proportional, mai redusa. Lista de gratuitati era, la randul ei, limitata. De anul trecut, compensarea se face la pretul de raft. In loc sa suporte doar zece mii de lei (jumatate din pretul unui nifedipin), Asigurarile platesc cateva sute de mii, pentru un antihipertensiv de ultima generatie. Pe listele de compensate si mai ales de gratuitati s-au indesat tot felul de medicamente "de senzatie". S-a mers pe principiul: punem cat mai multe pe liste, ca sa fie acoperite cazurile grave, iar medicii o sa faca selectia, ca sa nu falimenteze Asigurarile. Ei vor recomanda produse ieftine celor fara complicatii si vor pastra, in rezerva, terapiile de varf pentru cei aflati in faza grava. Idealismul, care n-a functionat nici in comunism, nu era sa rabufneasca tocmai acu'. Fara un sistem informatic care sa-i controleze si fara un sistem de salarizare care sa-i motiveze, cei mai multi medici au prescris ce au crezut de cuviinta. Iar bolnavii au cumparat dupa putinta. In aceste conditii, cheltuielile si, respectiv, datoriile catre furnizori au explodat. Autoritatile medicale (Minister si Casa de Asigurari) nu s-au impacientat. In fiecare an, Guvernul isi facea pomana si acoperea datoriile. Intre timp, insa, se dadusera alte cadouri. Pensionarii au fost scutiti de la plata asigurarilor de sanatate, de pilda. Sumele pe care le-ar fi platit acestia (6.000 de miliarde de lei) nu sunt insa nici pe sfert fata de datoriile neincasate de la companiile siderurgice, de la Tractorul, de la centralele lignitului si huilei sau de la tot felul de patroni irakieni care lovesc ca fedainii: inteapa fiscul si dispar in desert. La un buget de 57.000 de miliarde de lei, Asigurarile au creante neincasate de 24.000. Finantele puteau stopa marea evaziune si recupera datoriile de la Tractorul, daca doreau sa reduca deficitul. Isi puneau insa in cap clientela politica, int-un caz, si disponibilizatii, in celalalt. Asa ca au "executat" farmaciile publice si pe cele din spitale. Farmaciile au inceput sa opreasca vanzarile, dupa depasirea bugetului alocat. Bugetul e cat e, asa ca o mana de pacienti, care-si permit sa cumpere medicamente scumpe, consuma fondurile de compensare in doua-trei zile. Bugetul pentru "gratuitati" e, la randul sau, golit dintr-o sorbire de cei care apuca sa faca rost de reteta la inceputul lunii. Fiindca nu exista o "lista de prioritati", care sa ordoneze cazurile dupa gravitatea bolii, deseori apuca medicamente cei cu afectiuni usoare si raman fara tratament cei cu risc vital. Nemultumirile au fost atat de mari incat au silit Guvernul sa reactioneze. Ieri, s-a anuntat revenirea la sistemul de compensare a pretului de referinta (al celui mai ieftin produs) si restrangerea listei de medicamente gratuite. Pacientii se vor convinge ca sunt, totusi, in castig daca primesc medicamente mai ieftine, in locul promisiunii neonorate ca vor beneficia de pastile de ultima generatie. Oricum, au iesit de sub licenta si sunt produse in tara, acoperind marea majoritate a afectiunilor, medicamente care ofera performanta originalelor occidentale, la nivelul anului 1995. Pe moment, se vor linisti apele. Dar gipanololul si bemveralul lucreaza si vor continua sa provoace crize in sanatate, atata vreme cat nu se aloca resursele in mod corect, dupa prioritatile publicului. Cele 20 de transplante cardiace au salvat 20 de vieti, dar au costat cat 1,2 milioane de flacoane cu nifedipin. Ca sa nu mai fie cozi in farmacie, in Sanatate ar trebui sa se revina la indemnul: dati mai putin, sa ajunga la toata lumea!