Liderul extremei drepte, Le Pen - in turul doi al alegerilor prezidentiale

Asumandu-si responsabilitatea esecului, Lionel Jospin isi anunta retragerea din viata politica. Partidele de stanga le cer alegatorilor sa-l voteze pe Jacques Chirac

"Le vieux lion" (Batranul leu) Jean-Marie Le Pen jubileaza dupa anuntarea rezultatelor primului tur pentru alegerile prezidentiale din Franta, care il va opune in al doilea tur lui Jacques Chirac. Liderul Partidului de extrema dreapta, "Frontul National", s-a luptat de ani de zile pentru a atinge acest rezultat. Creditat cu mai putin de 1% in anii '80, guvernarea socialista a lui Mitterrand, care l-a folosit ca "sperietoare" contra dreptei parlamentare, i-a servit de "incubator", permitandu-i sa ajunga la scoruri de 14-15% in alegerile europene. Oricum, surpriza este enorma! Faptul ca Lionel Jospin, primul-ministru si liderul coalitiei de stanga la putere din 1997, a fost devansat de un lider de extrema dreapta este un scenariu la care nimeni nu se astepta. J. Chirac, cu 20%, Le Pen, cu 17,5% si Lionel Jospin, cu 16,5% este, fara indoiala, o situatie pe care nici un specialist nu a luat-o in consideratie. In ultimele saptamani, majoritatea institutelor de sondare a opiniei publice prevedeau victoria lui Chirac si in turul intai si, cu un usor avans, in turul doi, in fata lui Lionel Jospin, Le Pen, in pozitia a treia, fiind eliminat dupa primul tur. Doua elemente au contribuit la aceasta imensa surpriza: procentajul-record de absenteisti (timpul cald, vacantele scolare si ideea ca protagonistii pentru al doilea tur erau deja desemnati - Chirac si Jospin - i-au tinut pe multi francezi departe de centrele de vot). In al doilea rand, problema securitatii persoanelor si a bunurilor, neglijata de socialisti in anii de guvernare. In 2001, rata criminalitatii a crescut cu 17%, peste doua treimi din delicte nefiind declarate sau fiind neglijate de statistici. O situatie in care cartiere intregi si orase sunt prada bandelor organizate si in care politia nu se mai aventureaza. Acest sentiment de "ras-le-bal" (de saturatie) a populatiei i-a determinat pe francezi sa voteze un personaj care le promitea sa faca ordine. "O lovitura de trasnet", a calificat marele infrant al scrutinului, primul-ministru Jospin, cu o figura cadaverica, rezultatele alegerilor de duminica. In acelasi timp, asumandu-si responsabilitatea esecului, Lionel Jospin a anuntat retragerea sa din viata politica imediat dupa al doilea tur de alegeri prezidentiale, care vor avea loc pe 5 mai. In perspectiva apropiatelor alegeri legislative din iunie, un numar de concluzii importante au fost deja trase dupa acest prim tur. In primul rand, se poate vorbi despre un declin al stangii (socialistii, trotchistii si ecologistii), care a fost creditata cu doar 30% din voturi, deci este minoritara in tara (chiar daca procentajul de absenteisti a fost foarte important). In al doilea rand, Partidul Comunist, cu 3,5%, este complet zdrobit, realizand cel mai scazut scor din existenta lui. Mai mult, in categoria sociala a muncitorilor, extrema dreapta are 30% din adepti, depasind scorul socialistilor. In al treilea rand, dreapta - cea parlamentara si cea extremista - chiar daca nu se poate vorbi de nici un fel de alianta, este majoritara in tara. Este, de altfel, o ilustrare a realitatii ce se observa si pe plan european, unde coalitiile de dreapta devin majoritare. Din cele 15 tari ale Uniunii Europene mai sunt inca guvernate de coalitia de stanga: Marea Britanie, Germania, Grecia, Olanda, Suedia, Finlanda si Franta. Fara indoiala, daca se confirma tendinta actuala, la alegerile legislative din iunie, dreapta ar trebui, de asemenea, sa castige. Oricum, duminica seara, ansamblul clasei politice, incepand cu socialistii, au facut un apel catre electorat, indemnandu-l sa voteze Jacques Chirac pentru a face baraj extremei drepte. Sondajele dau pentru al doilea tur Jacques Chirac castigator - cu un scor intre 70 si 80%. Ziarele pariziene: "Imposibilul a devenit realitate" Ziarele aparute ieri in Franta reflecta inca din titluri socul resimtit atat de clasa politica toata, cat si de electorat dupa primul tur de scrutin al prezidentialelor. "Le Monde": "Seismul Le Pen, abandonul lui Jospin". Pentru prima oara in istoria republicii, un candidat de extrema dreapta participa in turul doi al prezidentialelor - remarca ziarul, care scrie, in paralel, despre un esec personal al lui Lionel Jopsin, sanctionat de electorat pentru ca nu a dus o politica suficient de stanga. "Le Figaro": "Rezultatele prezidentialelor se datoreaza si nivelului-record al neparticiparii la vot: 28,5% rata absenteismului. Un duel intre Chirac si Le Pen in cel de-al doilea tur de scrutin este mai mult decat o surpriza enorma, este un adevarat cutremur in viata politica franceza". "Liberation": "Franta la index?" "O credeam disparuta? Extrema dreapta revine mai puternica decat oricand". "Cum imposibilul a devenit realitate" - sunt doar cateva din titlurile ziarului. "Le Parisien": "Duelul din al doilea tur de scrutin va fi istoric, iar anuntul retragerii din viata politica a liderului stangii franceze, Lionel Jospin, este un adevarat cataclism. Pentru stanga, infrangerea lui Jospin este una cruda, un seism politic, un cataclism infiorator, o lovitura de maciuca, un tunet". Presa internationala, la unison: Seismul politic din Franta are implicatii si pentru Europa Ziarele europene de ieri au consacrat spatii mari surprizei de proportii oferite de primul tur al prezidentialelor franceze, ele insistand asupra implicatiilor deosebite ale acestui eveniment GERMANIA. Apreciind drept imposibil ca Le Pen, candidatul extremei drepte, sa castige in turul al doilea, ziarele nemtesti insista asupra socului trait de francezi. "Tagesspiegel" scrie: "Evident, viitorul presedinte francez nu se va putea numi Le Pen, ci Jacques Chirac. Dar aceasta alegere memorabila zdruncina toate certitudinile politice ale francezilor". Ziarul ii arata cu degetul pe responsabilii acestui dezastru: cei 16 candidati, cat si alegatorii. "Berliner Zeitung" denunta "spectacolul deplorabil pe care-l va prezenta Franta Europei si lumii democratice la 1 mai". "Die Welt" apreciaza ca "paguba pentru sistemul politic francez este enorma, imaginea tarii ca aparatoare a virtutilor democratice este afectata". BELGIA. Prima pagina a tuturor ziarelor belgiene este consacrata "cataclismului" si "seismului" politic reprezentat de ascensiunea lui Le Pen, apreciind ca ascensiunea populismului si a extremei drepte este un fenomen european. De pilda, "Le Soir" denunta un rezultat "inadmisibil, intolerabil si teribil, oribil, revelator", care "arunca o lumina brusca si cruda asupra acestor alti lideri "respectabili" care-si croiesc drum in Olanda, Austria, Danemarca, Italia, Ungaria, fara a mai vorbi de cei din Belgia". Ziarul "Morgen" arata ca "alunecarea silentioasa a Europei (vestice) spre dreapta si extrema dreapta este un fenomen care devine din ce in ce mai nelinistitor". ITALIA. Eliminarea candidatului socialist Lionel Jospin si sosirea in forta a liderului extremei drepte Le Pen in primul tur al prezidentialelor sunt o lovitura dura pentru Europa si o tema asupra careia trebuie meditat, apreciaza la unison ziarele italiene. "Corriere della Sera" apreciaza ca, "dupa votul de ieri din Franta, multi se vor intreba daca formula italiana nu este preferabila celei franceze si daca unele critici adresate guvernului italian nu merita azi un suras ironic". MAREA BRITANIE. Prezenta lui Le Pen in al doilea tur este o "zi a rusinii" pentru Franta, unde "ceea ce s-a intamplat este respingator", opineaza presa engleza. "The Times" scrie ca "alegatorii trebuie sa fie socati vazand ce au facut. Acum, Franta trebuie sa faca fata consecintelor". "Omul care a descris Holocaustul ca pe un detaliu al istoriei, cel care si-a insusit sloganul regimului de la Vichy - tara, familie, munca - a ajuns in a doua runda a alegerilor prezidentiale din Franta". AUSTRIA. Ziaristii din aceasta tara invitau ieri Franta la introspectie si reaminteau colegilor lor din Hexagon vremea cand, dupa ascensiunea lui Haider, au numit Austria "tara nazista". "Franta ar face mai bine sa se uite la ea insasi decat sa faca morala altora", comenteaza "Kroner Zeitung" (cotidian citit de un austriac din doi), amintind ca Parisul a impins UE sa adopte sanctiuni impotriva Austriei atunci cand, in 2000, extrema dreapta a lui Haider a format un guvern de coalitie cu conservatorii. Zeci de mii de participanti la manifestatiile spontane impotriva extremei drepte Imediat ce s-a anuntat rezultatul obtinut de Le Pen la primul tur al prezidentialelor, zeci de mii de persoane au manifestat spontan in mai multe orase impotriva liderului extremei drepte. La Paris, cel putin 10.000 de persoane inca defilau dupa miezul noptii strigand "Mi-e rusine ca sunt francez", "Le Pen, fascistul" sau "Le Pen, afara". Multi dintre participanti cantau "suntem toti copii de imigranti", in timp ce altii strigau "F - de la fascist,. de la nazist", acestea fiind initialele Frontului National, partidul lui Le Pen. In provincie, mari manifestatii au avut loc la Marsilia, Strasbourg, Lyon, Nantes, Lille, Rennes, Caen, Toulouse, Grenoble, Liuroges, Poitiers, Montpellier, Rouen, Bordeaux, Nancy sau Saint-Etienne. Participantii si-au exprimat consternarea fata de rezultatele votului, multi neezitand sa aprecieze ca "este o adevarata catastrofa pentru Franta, valorile ei si pentru imaginea ei". Semnificativ este ca la Lyon s-au strans 1500 de liceeni, care au scandat lozinci anti-Le Pen. 46 de ani de extremism Poreclit de prieteni "menhirul", Jean-Marie Le Pen este originar din Bretagne, fiind nascut pe 20 iunie 1928, la Trinite-sur-mer (Morbihan). Lui Le Pen ii place sa reaminteasca faptul ca a fost crescut intr-o casa cu pamant pe jos. Ramas orfan de tata la varsta de 14 ani, el a fost crescut de mama sa "in dragostea fata de Dumnezeu si de tara". Le Pen se muta in regiunea pariziana, unde-si ia bacalaureatul, dupa care urmeaza dreptul. Pasionat de armata, el a fost in Indochina in 1953 si a participat in 1957 la "pacificarea Algerului". In 1956, devine deputat, este reales in 1958 si se alatura grupului de independenti si tarani. Acest lucru i-a permis sa afirme ca a ramas "un barbat de centru-dreapta", asa cum era atunci. S-a casatorit cu Pierrette Lalanne, in 1960, cu care are trei copii. Invins in alegerile legislative in 1962, el traieste o perioada dificila, timp de 20 de ani. In 1972, a pus bazele Frontului National (FN) pentru a reuni "fortele dreptei nationale". Cu toate acestea, in alegerile prezidentiale din 1974, el nu a obtinut decat 0,74 la suta. In 1981, nu reuseste sa stranga sponsorii necesari pentru a participa la alegeri. Succesul FN la Dreux (Eure-et-Loir), in 1983, il readuce in actualitate. Le Pen este deputat, in perioada 1986-1988, deputat european, consilier regional... Dar singurul scrutin care are importanta pentru el este cel prezidential. Din 1988, liderul extremei-drepte a participat la toate alegerile prezidentiale. In 1998, partidul sau a fost slabit in urma sciziunii numarului doi al formatiunii Bruno Megret. In acel moment au fost necesare linistirea militantilor, inlocuirea cadrelor din partid, lipirea bucatilor din FN, care a scazut sub 5,69 la suta la europenele din 1999. Programul extremist al lui Le Pen Diplomatie si Aparare: Constituirea unei Garzi Nationale de voluntari pentru apararea operationala a teritoriului; Modernizarea fortelor nucleare strategice; Ameliorarea conditiilor de viata si imagine ale personalului miliar; Refuzul de a accepta "noua ordine mondiala" impusa de SUA in sanul ONU; Pastrarea suveranitatii franceze asupra Teritoriilor de Peste Mari pentru dezvoltarea lor. Intreprinderi: Restabilirea frontierelor comerciale pentru protejarea angajatilor si a produselor autohtone; Sprijinirea intreprinderilor in vederea recastigarii pietei interne si pentru export; Reducerea cheltuielilor de stat si a organismelor publice. Europa: Denuntarea Tratatelor de la Maastricht, Schengen si Amsterdam; Suprimarea Comisiei de la Bruxelles; Referendum asupra iesirii din zona euro. Familie: Inscrierea in Constitutie a principiului preferintei nationale; Abrogarea regruparii familiale, restrictii asupra dreptului de azil doar la persoanele persecutate de statul de unde provin. Imigratie si Cetatenie: Introducerea in toate domeniile a preferintei nationale si europene (locuinte, angajari, ajutoare sociale); Expulzarea imediata a imigrantilor a caror situatie nu a fost reglementata; Abolirea primirii automate a nationalitatii franceze; Abrogarea revizuirii constitutionale care acorda strainilor dreptul la vot; Referendum asupra reformei codului nationalitatii. Impozite: Abolirea impozitului asupra dreptului de succesiune pe linie directa; Suprimarea progresiva a impozitelor asupra veniturilor. Insecuritate: "Toleranta zero"; Referendum pentru stabilirea pedepsei cu moartea pentru crimele cele mai grave; "Stoparea" si apoi "inversarea fluxului de emigranti" prin restabilirea controlului la frontiere; Expulzarea "sistematica" a delincventilor si criminalilor straini; Restabilirea cartierelor de inalta securitate; Scaderea varstei la care poti deveni responsabil in fata legii la 10 ani; Responsabilizarea familiilor minorilor delincventi, urmarirea in justitie a parintilor complici la actele comise de copii. Initiative Le Pen: Organizarea a cinci referendumuri privind: pedeapsa cu moartea, interzicerea avorturilor, moneda euro, codul nationalitatii si reformele majore. Mondializare: Se declara deschis impotriva mondializarii, privilegiind Natiunea. Reforma Statului: Lupta impotriva lobby-urilor si a feudalismului politic, sindical; Crearea unui baze constitutionale pentru puterea mediatica; Apararea libertatilor fundamentale de exprimare, informare, invatamant si cercetare; Referendum asupra reformelor majore. Sanatate: Sisteme separate de asigurari sociale pentru francezi si straini; Referendum pentru interzicerea avorturilor.