Kostunita si Labus - in cursa pentru presedintie

Cu doar o luna inaintea alegerilor prezidentiale din Serbia, programate pentru 29 septembrie, adevarata batalie electorala pentru functia de sef al statului se pare ca se va da intre Voislav

Cu doar o luna inaintea alegerilor prezidentiale din Serbia, programate pentru 29 septembrie, adevarata batalie electorala pentru functia de sef al statului se pare ca se va da intre Voislav Kostunita, actualul presedinte iugoslav, si Miroliub Labus, un economist reformist, prooccidental, care ocupa in prezent functia de vicepremier iugoslav. Dupa mai multe saptamani de intense asteptari si speculatii, Kostunita, un nationalist moderat, cu mare priza la public, a anuntat, vineri, ca va candida la functia de presedinte al Serbiei din partea formatiunii pe care o conduce, Partidul Democrat din Serbia (DSS). Labus, membru de seama al unui think-tank economic de prestigiu din Belgrad, G17 plus, este alegerea lui Zoran Djindjici, premierul sarb, aflat de mai bine de un an intr-o lupta acerba pentru putere cu rivalul sau, mult mai popular, Voislav Kostunita. Deja sondajele de opinie de la Belgrad ii plaseaza pe Labus si Kostunita pe pozitii aproape egale, presedintele iugoslav fiind credidat cu mai multe sanse in al doilea tur de scrutin. DSS, formatiunea presedintelui iugoslav, a parasit acum cateva luni coalitia DOS, dupa ce o parte din deputatii sai au fost expulzati din Parlament de aliatii lui Djindjici, pe motiv ca lipsisera la sedintele plenului, impiedicand astfel procesul de reforma. Dupa adoptarea acestei masuri, criticate chiar de unii membri din DOS, un alt partid din coalitie, Noua Serbie, s-a retras luna trecuta, iar o serie de formatiuni au hotarat sa-si numeasca proprii candidati la alegerile din septembrie, decizie care ar putea duce la scindarea voturilor in defavoarea lui Labus. Desi are sprijinul a 11 partide din cele 16 ramase in DOS, acesta a anuntat ca va candida ca independent, pentru ca nu doreste sa fie "un presedinte partizan". Prioritatile programului sau sunt aderarea la UE, imbunatatirea situatiei economice, salariile si pensiile precum si crearea de noi locuri de munca. Pentru Djindjici, victoria alesului sau in alegerile din toamna este esentiala ca el sa ramana la conducerea guvernului sarb si dupa septembrie 2002. Kostunita a anuntat deja, ieri, ca daca va castiga, primele masuri pe care le va lua vor fi amendarea Constitutiei, dizolvarea Parlamentului si convocarea de alegeri anticipate, potrivit postului de radio B92. Victoria sa va insemna, a afirmat Kostunita, inceputul unei batalii pentru instaurarea unui stat de drept si pentru democratizarea Serbiei. Actualul presedinte iugoslav a anuntat ca lupta impotriva coruptiei va constitui si ea o prioritate, alaturi de mentinerea unui stat unitar Serbia si Muntenegru si de asigurarea unui trai decent pentru populatie. Deocamdata insa, nu sunt cunoscute exact prerogativele pe care le va avea presedintele sarb si nici cel federal, pentru ca noua Carta Constitutionala a Uniunii Serbia-Muntenegru, uniune care va inlocui actuala federatie iugoslava, nu a fost inca adoptata. Avand in vedere enorma presiune din partea UE, se prevede ca noua Carta sa fie aprobata in urmatoarele saptamani, pana la alegeri. Deja Kostunita s-a plans ca scrutinul electoral anuntat mai devreme decat era prevazut, este organizat potrivit legilor vechi, de pe vremea lui Milosevici. Alegerile din septembrie mai au o semnificatie: ele vor duce la indepartarea de la putere a ultimului apropiat al lui Milosevici aflat inca intr-o functie de conducere in stat, actualul presedinte sarb Milan Milutinovici, acuzat si el de crime de razboi in Kosovo. Pana acum autoritatile de la Belgrad au refuzat extradarea acestuia, in timpul mandatului, dar eliberarea din functie va duce probabil la extradarea sa catre Haga.